Pericolul revanşei comunismului se accentuează

Conform Constituţiei în vigoare a Republicii Moldova, actualul Legislativ urmează a fi dizolvat, deoarece nu a reuşit în două rânduri să aleagă şeful statului. Pentru a evita criza constituţională şi a exclude contradicţiile din Legea Supremă, alianţa de guvernare a decis săptămâna trecută să scrie o nouă Constituţie şi să o supună referendumului. Decizia coaliţiei liberal-democrate a împărţit politicienii şi analiştii politici în două tabere. Oponenţii reformei constituţionale sunt comuniştii şi liderii partidelor extraparlamentare. Aceştia privesc eventualele alegeri anticipate ca pe o şansă de a obţine un scor electoral mai bun. De partea cealaltă, liderul PL Mihai Ghimpu, căruia, în calitatea sa de preşedinte interimar îi revine prerogativa să dizolve Legislativul, a creat o comisie care redactează un nou text de constituţie.

Ca să se asigure de sprijin internaţional în reforma constituţională, liderul moldovean a invitat la Chişinău un grup de experţi ai Comisiei de la Veneţia. După ce s-au întâlnit cu liderii tuturor partidelor parlamentare, aceştia, fără a vedea textul eventualei constituţii noi, au recomandat Chişinăului doar modificarea articolului 78 din actuala Lege Supremă în sensul reducerii numărului de voturi necesare pentru alegerea şefului statului. Liderii Alianţei pentru Integrare Europeană au decis să ignore, însă, mesajul experţilor internaţionali, să definitiveze textul noii constituţii şi să-l propună pentru expertizare Comisiei de la Veneţia. Dar nu au reuşit! Luni, autorităţile de la Chişinău au primit o scrisoare din partea Comisiei de la Veneţia în care se menţionează foarte clar că actualul Parlament trebuie dizolvat după 16 iunie, iar alegerile anticipate sunt inevitabile.

„Dizolvarea Parlamentului este în detrimentul stabilităţii politice, dar dacă acesta nu reuşeşte să aleagă un preşedinte, Legislativul trebuie să fie dizolvat"

, se menţionează în documentul citat. Insistenţa experţilor Comisiei de la Veneţia i-a derutat pe liderii alianţei de guvernare de la Chişinău. Luni, în cadrul unei emisiuni televizate, preşedintele interimar Mihai Ghimpu s-a arătat uimit de insistenţa cu care experţii Comisiei de la Veneţia îşi impun recomandările:

„În actuala Constituţie a Republicii Moldova este stipulat că Parlamentul şi preşedintele pot iniţia referendum. În afară de aceasta, Codul electoral, în capitolul „Referendumul” se referă şi la adoptarea noii constituţii. Această prevedere a trecut prin mâna Comisiei de la Veneţia. Şi atunci eu mă întreb: Noi de ce trebuie să ne conducem - de Legea Supremă a statului, de această lege

(Codul electoral – n.n.) acceptată de Comisia de la Veneţia sau de o recomandare a acestei comisii?”.

Scrisoarea de luni seară a Comisiei de la Veneţia a divizat opţiunile liderilor Alianţei pentru Integrare Europeană. Liderul PLDM, premierul Vlad Filat, a declarat că partidul pe care îl conduce va renunţa la ideea reformei constituţionale dacă această opţiune nu va întruni sprijinul partenerilor externi ai Republicii Moldova:

„Atunci când punctul de vedere al partenerilor noştri de dezvoltare va fi unul negativ faţă de această intenţie a noastră, care este justificată sub toate aspectele, inclusiv şi evitarea alegerilor anticipate, noi vom căuta alte soluţii. Eu nu văd nici un haz să modifici Constituţia şi să nu ai sprijinul necesar din partea comunităţii europene"

.

Analiştii spun că indiferent pe ce cale se va merge în depăşirea crizei constituţionale, Republica Moldova este ameninţată de revanşa comunismului. În cazul alegerilor parlamentare anticipate, comuniştii pot reveni la putere pe fondul dezamăgirii populaţiei care a aşteptat miracole de la noua guvernare. Miracole care încă nu s-au produs. Pe de altă parte, un eventual eşec al referendumului pentru adoptarea unei noi constituţii va avantaja esenţial opoziţia comunistă la alegerile anticipate.

Autor: Vitalie Călugăreanu, DW-Chişinău
Redactor: Robert Schwartz