Permutări la putere

Urnele au fost închise, marile întrebări despre viitorul Germaniei au rămas însă deschise – acesta este leitmotivul ediţiei monotematice a revistei presei germane de astăzi.

„Jocul s-a încheiat”, scrie FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG, referindu-se, nu doar la campania electorală din Germania ci şi la era Gerhard Schröder, politician care, citez: „conform propriilor sale cuvinte nu ar fi meritat nici acum trei ani să fie reales, nereuşind să-şi ţină promisiunea de combatere a şomajului. Dar marea revărsare a Elbei şi mai cu seamă dragostea de pace a germanilor l-au constrâns atunci din nou să-şi asume jugul responsabilităţii de guvernare. (...) Magician al puterii şi al mediilor – până în ultima clipă – Schröder a fost demascat ieri ca demagog. Iar în căderea sa, a tras după sine şi partidul său, social-democrat, în care el a avut şi mai puţină încredere decât a avut acesta în el.”. Pe de altă parte, continuă editorialistul, nici Uniunea Creştin-Democrată / Creştin-Socială nu se bucură de mai multă încredere din partea electoratului, după cum au demonstrat rezultatele lor mai slabe ca în 2002. Neîncredere manifestată atât faţă de programul lor politic cât şi faţă de candidata lor, Angela Merkel. Pe acest fundal, Merkel, care nu se bucură nici de deplina încredere a propriului ei partid, va trebui să formeze o coaliţie – o sarcină deloc de invidiat. Încep jocurile”, anunţă cotidianul din Frankfurt.

În acest sens, editorialistul cotidianului SÜDDEUTSCHE ZEITUNG din München, anticipează : „Formarea unei coaliţii va fi chiar mai palpitantă decât campania electorală. Totul este posibil, puţine variante se exclud de la început. Istoria Germaniei nu a mai cunoscut nici un precedent, în care scrutinul să ofere atâtea atâtea posibile combinaţii. Un fapt inedit, care va duce, probabil, la formarea unei mari coaliţii sau a unei coaliţii semafor, adică a unei alianţe între social-democraţi, ecologişti şi liberali, variantă foarte tentată pentru social-democraţi, prin faptul că Gerhard Schröder ar rămâne la putere”.

În legătură cu o posibilă mare coaliţie, ziarul berlinez BERLINER ZEITUNG reaminteşte : „Alegerile anticipate au fost iniţiate deoarece Gerhard Schröder considerase că nu dispune de o majoritate suficient de stabilă. Prin urmare, orice variantă de coaliţie, în care raporturile de putere nu sunt clare şi definite de o majoritate netă, cade de la sine.”

Şi cotidianul WESTDEUTSCHE ZEITUNG din Essen priveşte o mare coaliţie cu scepticism: „Un guvern format din cele două mari partide naţionale nu poate conduce la redresarea Germaniei. Perspectivele lor sunt mult prea diferite pentru a permite promovarea unei politici consecvente. (...) Nu înseamnă însă nici că totul e pierdut.”

O apreciere a situaţiei deopotrivă relativizantă şi precaută se face auzită la Viena, în paginile ziarului de limbă germană KLEINE ZEITUNG : „Marea coaliţie pare a nu se bucura de popularitate în rândul electoratului german şi este întâmpinată a priori cu neîncredere. În acelaşi timp, coaliţiile tripartite vor fi măcinate de tensiuni interne generate de diferinţa ţelurilor lor politice. Un guvern apt de acţiune, de care Germania are stringent nevoie, nu se întrevede pe termen lung la orizont.”

La Geneva, ziarul elveţian de limbă germană DER BUND pare mai îngăduitor:
„Coaliţia dintre partidele unionale creştin-democrat şi creştin-social corespunde limpede mandatului electoratului: Dacă reformele sunt necesare, atunci cu moderaţie şi, mai cu seamă, prin implicarea ambelor mari partide naţionale. Negocierile de formare a unei coaliţii”, remarcă însă ziarul, „vor fi o probă dură pentru coeziunea ambelor formaţiuni. (...) Astfel, Germania porneşte în viitor cu frâna de mână.”

În cele din urmă, cotidianul berlinez DIE WELT rezumă : „Germanii nu s-au putut decide între două căi spre viitor bine delimitate. Au preferat să aleagă o a treia cale, cea de mijloc, care poate duce oriunde.”

În plan internaţional, alegerile parlamentare din Germania sunt o mare dezamăgire, după cum afirmă editorialistul ziarului milanez CORRIERE DELLA SERA:
„S-a întâmplat exact ceea ce nu şi-a dorit nici unul din partidele germane, şi de care s-au temut toate guvernele statelor europene: În Germania a învins anxietatea, teama de declinul economic întărită de frica de a pierde statul social, cu rezultatul că nici una dintre cele două coaliţii propuse electoratului german nu dispune de suficiente voturi pentru a alcătui un guvern. Dintre cei care nu au învins cu adevărat şi cei care nu au pierdut cu adevărat, vor fi - la urmă - Germania şi Europa cele care vor avea de plătit”.

Ziarul britanic conservator THE DAILY TELEGRAPH afirmă: „Eşecul coaliţiei liberal-conservatoare în Germania nu lasă de sperat decât un slab progres al modestelor reforme introduse în timpul celui de-al doilea mandat al lui Gerhard Schroeder. Prin urmare vor stagna şi reformele în alte ţări precum Italia şi Franţa. Învinsul acestui scrutin absolut nesatisfăcător este, de aceea, întreaga Europă”, scrie la Londra, THE DAILY TELEGRAPH.

Cu alte cuvinte, politica europeană, care se află în criză de când Franţa a respins Tratatul despre Constituţia UE , pare să paralizeze complet – reia aceeaşi idee ziarul parizian LE FIGARO. Citim în continuare: „Europa aştepta o accelerare a procesului de reformă în Germania cu un efect pozitiv şi asupra ţărilor vecine, în special asupra Franţei. Politica UE, paralizată de la respingerea Constituţiei comunitare încoace, va stagna mai departe. Cum se va decide politica externă germană între Uniunea Creştin-Socială/Creştin-Democrată, care respinge aderarea Turciei la UE, şi Partidul Social-Democrat, care pledează în favoarea Turciei?” (...) Germania pare să fi devenit neguvernabilă. Un lucru regretabil pentru Europa.”

O altă voce pesimistă din Franţa se face auzită în paginile cotidianului parizian LIBERATION: „Cu un Jacques-Chirac, care şi-a pierdut credibilitatea în urma referendumului cu privire la Tratatul despre Constituţia UE, şi o Angela Merkel, care al cărei partid a obţinut un punctaj foarte slab, tandemul franco-german a ajuns să trezească mai degrabă mila decât invidia”.

Ziarul danez liberal de dreapta JYLLANDS-POSTEN din Arhus constată: "La Berlin situaţia seamănă cu cea din ţările nordice. După război, Germania a fost guvernată mereu de guverne majoritare stabile. Acum totul e în mişcare. Se speculează chiar şi în legătură cu un eventual guvern minoritar."

În încheiere, cotidianul american WALL STREET JOURNAL comentează rezultatul scrutinului din Germania sub titlul „Stagnarea". „A fost un semn rău, când Angela Merkel, candidata partidului conservator creştin-democrat, şi-a ales drept cântec-slogan în campania electorală hitul formaţiei Rolling-Stones 'Angie', căci acest cântec vorbeşte, de fapt, despre eşec: 'Toate visele noastre preţioase ameninţă să se dizolve în fum', zice cântecul. Citim în continuare: „Rezultatul ambiguu al scrutinului înseamnă că statul social german, care a devenit greoi prin creşterea economică zero şi prin rata de şomaj de 11%, nu va putea fi reformat. O veste proastă pentru lumea întreagă. (...) 'Bolnavul Europei' va mai rămâne probabil câţiva ani la pat.