Perspectivele formării unei mari coaliţii la Berlin

SÜDDEUTSCHE ZEITUNG din München apreciază pozitiv posibilitatea formării unei mari coaliţii şi scrie: procesele politice decizionale vor ajunge în sfîrşit din ascunzişurile comisiilor de mediere în marea coaliţie şi în parlament. Indiferent cine va fi cancelar o mare coaliţie se poate edifica pe baza multor puncte comune şi poate fi sprijinită de o largă majoritate pentru ca procesul de reforme să poată fi continuat.

FREIE PRESSE din Chemnitz critică pretenţiile cancelarului Schroeder de a ocupa în continuare această funcţie. Rămîne deschisă problema, cine va avea pe viitor ultimul cuvînt de spus. In orice caz problema lui Schroeder continuă să fie aceea că nu poate accepta că a pierdut în faţa unei femei venită din noile landuri federale din est.

WESTDEUTSCHE ZEITUNG din Düsseldorf observă că întreprinzătorii şi investitorii care au mizat pe victoria unei majorităţi creştin-liberale nu au intrat în panică din cauza situaţiei actuale .Ei ştiu că în contextul globalizării şi a extinderii Uniunii Europene importanţa guvernului de la Berlin nu este prea mare. Totuşi factorii politici nu trebuie să abuzeze de răbdarea factorilor economici.

La Moscova NESAWISSIMAIA GASETA aşteaptă ca la Berlin să se formeze rapid o mare coaliţie între social-democraţi şi creştin-democraţi. Cele două mari partide germane trebuie să ajungă la un compromis pentru că nu-şi pot permite o prejudiciere în continuare a renumelui lor.

LES ECHOS din Paris consideră că cele mai mari contraste se fac simţite în politica socială, unde se poate vorbi chiar de un conflict ideologic. Conservatorii sunt gata să pună sub semnul întrebării parteneriatul social care de la terminarea celui de al doilea război mondial reprezintă marca ţării. Dimpotrivă socialiştii nu vor să se atingă de protecţia faţă de concedieri şi de acordurile tarifare, asupra cărora veghează cu străşnicie sindicatele. Coservatorii odată ajunşi în fruntea marii coaliţii de la Berlin vor trebui să ţină însă seama de aspectele politicii sociale şi fiscale mult mai mult decît intenţionează în prezent.

După schimbarea de putere la Varşovia ,ziarul TAGESSPIEGEL din Berlin se referă la succesul conservatorilor şi la posibilele efecte asupra relaţiilor germano-poloneze.

Polonia urmăreşte să-şi atingă scopurile mai ofensiv. Germania este principalul partener al Poloniei în domeniul comercial şi în Europa. Polonia îşi compensează temerile după ce cancelarul Gerhard Schroeder şi preşedintele Rusiei Vladimir Putin au încheiat dealul pipelinului peste capul Varşooviei ,prin folosirea unor cuvinte tari. Dacă Berlinul are grijă să liniştească temerile Varşoviei atunci cuvintele din imnul „încă Polonia nu este pierdută nici pentru Germania şi nici pentru Europa“ îşi vor adeveri sensul.

Mai scpetic cotidianul Mannheimer Morgen atrage atenţia asupra pretenţiilor viitorului premier Jaroslav Kaczynski de a cere Germaniei reparaţii de război. Impreună cu fratele său Lech ,care va deveni probabil în două săptămîni preşedinte, el a anunţat în campania eleectorală o nouă politică faţă de Germania, ceea ce corespounde şi dorinţei de a - şi arăta forţa şi faţă de Rusia. Că Polonia nu aşteaptă absolut nimic de la Uniunea Europeană se înţelege de la sine.

Ziarul elveţian TAGES ANZEIGER din Geneva se întreabă dacă Polonia intenţionează să se izoleze după victoria certă a dreptei conservatoare şi pierderile dramatice ale stîngii aflată la guvernare de mulţi ani. O izolare a Poloniei în interiorul Uniunii Europene nu va slăbi doar această ţară ,ci întreaga Uniune. Imperativul viitorului este acela de a integra mai puternic Polonia în Uniunea Europeană printr-o politică externă comună a Uniunii Europene faţă de vecinii din est ai Poloniei şi Uniunii Europene, Ucraina şi Belarus.

Si guvernul conservator polonez se va afla în faţa aceleiaşi dileme în care se află la ora actuală toate ţările din Europa, atît în vest cît şi în est, constată la Oslo ziarul AFTENPOST şi anume: cît mai poate fi salvat din statul clasic providenţial şi cît de departe se poate merge în domeniul liberalizării pieţei în faţa globalizării rapide ?.

Schimbare de temă.

La Viena cotidianul DIE PRESSE scrie că românilor nu li s-a oferit în acest an nici un respiro. In ultimele zile ţara a fost din nou cuprinsă de inundaţii. Din aprile pentru a şasea oară au avut loc ploi torenţiale şi revărsări catastrofale de ape, soldate cu cel puţin 77 de pierderi de vieţi omeneşti. Pentru regiunile sărăcite, constată ziarul austriac, urmările sunt dezastroase. De altfel datorită costurilor sporite ale reconstrucţiei deficitul bugetar al României va fi mai mare decît cel prevăzut, iar valoarea stricăciunilor se ridică deja la un miliard de euro.