1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Plebiscitul din Cipru, alegerile prezidenţiale din Austria

Valeriu Lazar26 aprilie 2004
https://p.dw.com/p/B19P
Turcii au vrut...
Turcii au vrut...Imagine: AP

“Ciprioţii greci au ratat o şansă istorică” – e opinia cea mai răspândită în presă, după plebiscitul din insula mediteraniană. O redă aici ziarul liberal danez POLITIKEN. Citez: “Regretabil, dar grecii ciprioţi s-au decis să nu facă uz de şansa istorică a planului ONU de reunificare a Ciprului. În termen lung, perdanţii acestui rezultat vor fi toţi ciprioţii, începând cu privarea lor de fondurile aşanumitului “program al reunificării”. În plus, grecii au ratat totodată bunăvoinţa diplomaţiei faţă de ei, ceea ce poate deveni mai costisitor decât presupune majoritatea lor. Renegocierea chestiunii nu figurează pe ordinea zilei, la Bruxelles în schimb regretă mulţi că ţările UE n-au ridicat reunificarea insulei la rang de condiţie prealabilă pentru admiterea Ciprului în UE.”

E lipsită de sens speranţa într-un nou plebiscit sau plan de pace – conchide ziarul german STUTTGARTER ZEITUNG. Citez: “Ankara şi ciprioţii turci au făcut dovada bunăvoinţei lor, sunt deci învingătorii morali. Turcia a îndeplinit revendicarea UE, a unei atitudini pozitive în conflictul cipriot, iar ciprioţii turci – prin votul lor în favoarea reunificării – pot spera în ajutor financiar de ordinul milioanelor şi în sfârşitul embargoului economic contra sectorului lor. Motiv pentru care Turcia şi ciprioţii turci nu sunt interesaţi în noi convorbiri cu grecii.”

Altfel vede lucrurile cotidianul german DIE WELT. Citez: "Cine-i stigmatizează azi pe ciprioţii din sudul insulei trebuie să se întrebe dacă, după 1989 şi german fiind, ar fi acceptat o reglementare comparabilă drept condiţie prealabilă a reunificării patriei sale, de pildă prezenţa trupelor turceşti, nelimitată şi contravenind dreptului internaţional, de pildă dreptul încă neclarificat la reîntoarcere, care dealtfel vizează nu doar refugiaţii greci ci şi zeci de mii de turci. E desigur răspândită, şi la Bruxelles, opinia politicianului creştin-democrat Hintze, că rezultatul referendumului din Cipru probează că plebiscituri duc la predominanţa sentimentelor faţă de raţiune. Însă cine nu ia în serios sentimentele naţiunilor nu va avea acces la raţiunea lor. Retragerea deplină şi necondiţionată a trupelor turceşti din nordul Ciprului s-ar adresa desigur atât sufletului cât şi raţiunii multora, inclusiv revanşarzilor din sudul insulei - fiindcă şi aceştia există - şi i-ar obliga să se justifice.”

Pentru ziarul elveţian BERNER ZEITUNG, răspunderea pentru eşecul plebiscitului revine “capetelor de beton” din sudul Ciprului, ziarul KOMMERSANT de la Moscova crede că eşecul plebiscitului poate însemna un câştig pentru ciprioţii turci – îşi păstrează suveranitatea şi primesc ajutor economic în volum de milioane – iar ziarul spaniol EL PAIS vede drept consecinţă a eşecului continuitatea nelimitată a divizării Ciprului şi, în cele din urmă, recunoaşterea oficială a republicii turceşti din nordul insulei. Ziarul german SUEDDEUTSCHE ZEITUNG citează lozinci ale manifestanţilor ciprioţi turci cu textul DENKTASH DĂ-ŢI DEMISIA iar cel elveţian NEUE ZUERCHER ZEITUNG titrează: PAPADOPULOS E NOUL DENKTASH.

Cotidianul francez L’ALSACE, în fine, se întreabă, citez: “Cine va fi câştigat partida în Cipru? Nici ideia europeană, nici Naţiunile Unite şi nici Grecia. În mod paradoxal, învingătorii sunt ciprioţii turci, care l-au ignorat pe propriul preşedinte ca şi Turcia, ca putere protectoare. Ciprioţii greci au votat egoist, împiedicând reunificarea dorită de comunitatea internaţională, astfel că simpatia generală a trecut în tabăra cealaltă. Pe ciprioţii greci, Europa îi va primi foarte rece, dar va ajuta nordul insulei.”

La alt plebiscit – cel plănuit de premierul britanic Tony Blair şi privind proiectul constituţiei europene – se referă cotidianul britanic FINANCIAL TIMES, remarcând ceea ce el numeşte un “fenomen al UE”. Citez: “În timp ce în Marea Britanie a crescut euroscepticismul, în alte ţări creşte ataşamentul de UE. Iar decizia anunţată de premierul Tony Blair, de a organiza un plebiscit asupra constituţiei europene, amplifică suplimentar deosebirile. Consimţământul Marii Britanii ar fi o victorie redutabilă pentru pro-europenii insulei, dar printr-un NU, Marea Britanie ar înceta practic să fie membru al UE. Un mecanism juridic pentru excluderea unui stat membru nu există, dar după un posibil NU al britanicilor, cu siguranţă că restul ţărilor UE va cere Londrei să se retragă sau cel puţin să reflecte asupra retragerii.”

Victoria candidatului social-democrat Heinz Fischer în alegerile prezidenţiale din Austria determină ziarul austriac SALZBURGER NACHRICHTEN să constate, citez: “Partidul Popular Austriac a ratat multe în ultimii ani, acum şi performanţa unui succes în alegerile prezidenţiale, contra nemulţumirii crescânde a straturilor largi ale electoratului şi a tendinţelor spre autodizolvare a patru organizaţii regionale proprii.”

Ziarul ceh LIDOVE NOVINY conchide, citez: “Prin alegerea lui Heinz Fischer, austriecii au emis un semnal clar: rămânem ancoraţi în Europa Centrală. Decizia electoratului e tipică pentru caracterul regiunii: e preferabil să nu riscăm nimic, să nu acordăm prea multă influenţă unui singur partid. Logica e clară: în cazul victoriei dinamicei Benita Ferrero-Waldner, în prezent ministru de externe, s-ar fi putut lesne coordona programul politic general, între preşedinţie şi cancelariatul federal deţinut de Wolfgang Schuessel.”