Poate ultima şansă pentru un consens

Negocierile din cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) privind reducerea taxelor vamale şi subvenţiilor au eşuat de nenumărate ori. Mulţi observatori au declarat runda Doha ca fiind depăşită. Optimiştii speră însă într-un rezultat al negocierilor începute cu 10 ani în urmă în capitala Qatarului la următoarea rundă de discuţii care va avea loc la jumătatea lunii decembrie la Geneva.

Preşedintele OMC, Pascal Lamy a declarat în prealabil: "Nu se pune problema dacă runda Doha a murit sau mai trăieşte, dacă este o fantomă sau un zombie. Astfel de discuţii nu ne ajută. Trebuie să ne întrebăm dacă statele membre OMC se angajează şi în continuare pentru obiectivele fixate cu 10 ani în urmă la Doha."

Într-o vizită efectuată la invitaţia băncii germane Deutsche Bank la Berlin, Pascal Lamy a numit obiectivele rundei Doha: comerţ liber, actualizarea regulilor comerţului internaţional şi implicarea ţărilor sărace în economia internaţională.

Preşedintele OMC a generalizat obiectivele rundei Doha în mod voit. La o privire mai atentă se poate însă observa că discuţiile în contradictoriu sunt purtate pe teme precum accesul produselor din statele occidentale industrializate pe pieţele din ţările emergente precum China şi India sau reducerea subvenţiilor din agricultură cu ajutorul cărora Statele Unite şi Uniunea Europeană îşi protejează agricultorii de concurenţa externă.

Potrivit regulilor din cadrul OMC, abia când cele 153 de state membre ale organizaţiei vor ajunge la un compromis asupra tuturor temelor din runda Doha, deciziile deja luate vor putea intra în vigoare.

Experţii economici estimează că, în cazul unui succes al rundelor de negocieri, comerţul internaţional va creşte considerabil cu 200 până la 800 de miliarde de euro anual. În calea unui succes stau multe piedici: în multe ţări domină frica de pierderea locurilor de muncă, liberalizarea comerţului internaţional însemnând şi majorarea concurenţei pe piaţa muncii.

"Pentru comerţ avem nevoie de condiţiile potrivite. Doar astfel vom reuşi să reducem opoziţia alegătorilor privind liberalizarea comerţului. Cea mai importantă condiţie este nivelarea veniturilor. Neîncrederea faţă de liberalizarea comerţului internaţional provine în mare parte din diferenţele de venit la nivel global dar şi local", spune Lamy.

Preşedintele OMC consideră faptul că majoritatea guvernelor nu au luat măsuri protecţioniste în urma crizei financiare ca fiind un pas înainte. Un studiu efectuat recent de OMC relevă însă în acelaşi timp că guvernele din întreaga lume sunt din ce în ce mai puţin dispuse să liberalizeze comerţul, tinzând puternic spre măsuri protecţioniste.

Autori: Andreas Becker/ Maria Pascu
Redactor:Rodica Binder