Poliţia web 2.0

Succesele nu s-au lăsat aşteptate. Odată cu ele, apar însă şi unele aspecte delicate. Cine are dreptul să acceseze datele personale ale utilizatorilor şi în ce condiţii?

"Dragi prieteni, pe pagina noastră de Facebook am postat un apel de urgenţă. Vă rugăm să ne susţineţi şi să faceţi share. Poliţia".

Astfel a formulat Poliţia din Frankfurt anunţul postat pe propria pagină de Facebook, însoţit de portretele robot şi descrierea mai multor persoane date în urmărire generală. Anchetatorii speră astfel să primească indicii valoroase despre suspecţii căutaţi sau să identifice martori.

Datorită opţiunii de sharing - distribuirea în masă a unui mesaj, anunţ, fotografie, etc - şansele de succes ale poliţiei cresc. Unii specialişti sunt de părere că utilizarea Facebook în identificarea infractorilor este mult mai eficientă decât utilizarea mass-media clasice, precum ziarele sau radioul.

Eficienţa celei mai cunoscute reţele virtuale de socializare din lume în a identifica oameni certaţi cu legea a fost confirmată la Frankfurt. Acolo, făptaşul unei crime petrecute într-o discotecă a fost identificat după ce poliţiştii au postat pe Facebook imaginile surprinse de camerele de supraveghere ale localului.

Însă şi în alte locuri din Germania, criminaliştii se folosesc de Facebook pentru a identifica indivizi suspectaţi de diverse delicte. Poliţia din landul Saxonia Inferioară a fost prima care şi-a creat pagină de Facebook. Astăzi, Poliţia acestui land are peste 100.000 de "prieteni" iar pe "avizierul" paginii de Facebook apar zilnic nenumărate mesaje şi sesizări din partea utilizatorilor.

Statistica privind criminalitatea întocmită anual de Poliţia Judiciară relevă că faptele de violenţă sunt comise mai ales de către tineri, adică exact categoria socială cel mai prezentă pe Facebook. Aproximativ 96 la sută din tinerii care nu au împlinit încă 30 de ani au cont de Facebook. În Germania, 54 la sută din utilizatori au între 18 şi 34 de ani.

Pe de altă parte, iniţiativa poliţiei implică riscuri multiple, mai ales în ceea ce priveşte protecţia datelor personale. Iniţial activă, opţiunea de a comenta anunţurile publicate de poliţie a permis oricărui utilizator să ofere "indicii" despre orice persoană. Concret, când cineva postează un comentariu în care afirmă că X este un violator, întreaga comunitate Facebook ştie în secunda doi despre cine este vorba. Or, până la ştergerea comentariilor cu false denunţuri, pagubele pe care acestea le-au produs devin iremediabile.

În ecuaţia protecţiei datelor intră şi politica de confidenţialitate a Facebook. Nimeni nu ştie foarte exact ce se întâmplă cu datele personale ale utilizatorilor în afară de greii companiei americane. Riscul ca informaţiile publicate şi apoi şterse de pe Facebook să reapară când îţi este lumea mai dragă este cunoscut foarte bine inclusiv de poliţiştii germani. În plus, orice informaţie despre posibili suspecţi rămân stocate exclusiv pe serverele Facebook.

De altfel, răspunzând unei scrisori adresată de autorităţile germane, Facebook a declarat că nu va renunţa "la stocarea de date personale pe serverele sale din Statele Unite".

Între timp, poliţia din Hanovra şi-a închis pagina de Facebook. Pe "peretele" virtual al acesteia apare doar un anunţ conform căruia este căutat un spărgător de bănci şi un link spre pagina de internet a poliţiei. În acest fel, spune purtătorul de cuvânt al instituţiei, datele rămân salvate pe serverele poliţiei germane, nu pe cele ale Facebook.

Cât despre prezenţa Poliţiei germane, reprezentant al statului, într-o reţea plină de filmuleţe amuzante, fotografii de la petreceri sau link-uri către tot felul de lucruri trăsnite, purtătorul ei de cuvânt spune, zâmbind, că este un lucru "potrivit". "Avem doi colegi tineri care au grijă ca imaginea Poliţiei să nu piardă din autoritate".