UE: puţine noutăţi privind migraţia

Să-i fi fost Comisiei Europene frică de propriul curaj? În ultimele zile, dinspre UE s-au "scurs" documente confidenţiale către mai multe instituţii de presă. Din acestea se poate afla cum Comisia Europeană le propune statelor membre centralizarea solicitărilor de azil, astfel încât deciziile în respectivele dosare să fie gestionate de o agenţie europeană. Această idee, arată instituţia europeană, ar reprezenta o cale de reformare a politcii privind migraţia. Totuşi, în cadrul şedinţei săptămânale a UE, la Bruxelles, nu s-a vorbit despre această iniţiativă.

Cu o întârziere de o oră, vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a apărut în faţa presei. Consultările celor 28 de comisari din toate ţările membre s-au prelungit. Unul dintre cele mai controversate capitole din documentul sus-menţionat a fost anulat, a recunoscut Timmermans. "Pe termen lung există şi alte opţiuni, în afară de înfiinţarea unui sistem european centralizat, care să gestioneze cererile de azil. Însă, din punct de vedere politic, nu este realist să discutăm astăzi despre acestea", a precizat oficialul european.

Într-un interviu acordat Deutsche Welle, parlamentarul european Markus Ferber (CSU) a declarat că ar fi foarte surprins să afle că, într-adevăr, Comisia Europeană face astfel de propuneri. "Mi se pare cam aventuros să te apuci să construieşti o asemenea agenţie mamut la nivel european", a spus Ferber, activ în zona conservatoare a politicii privind migraţia.

Două opţiuni: realistice, nu radicale

Frans Timmermans și colegul său, Dimitris Avramopoulos, care este responsabil cu politica privind migraţia în Comisia Europeană, cred că statele membre nu ar renunța la dreptul suveran de a decide cine este acceptat ca solicitant de azil și cine nu. Prin urmare, în opinia lor, există opțiuni fezabile care urmează să fie discutate pe parcursul verii cu miniștrii de interne ai statelor membre. Abia la sfârșit va apărea o propunere legislativă formală de reformare a sistemului de azil, care trebuie să fie aprobată de Consiliul de Miniștri și Parlamentului European.

Opţiunea 1: În principiu, totul rămâne ca până acum. Așa-numitele reguli Dublin vor continua să se aplice și să fie ataşate unui mecanism de urgență. Fiecare stat în care sosește un migrant, ar urma să fie responsabilă de una singură pentru procedura de azil. În practică, aşa se întâmplă în acest moment în Grecia și Italia. Alte state membre, cum ar fi Austria sau Germania, pot trimite solicitanții de azil care au locuit anterior în Grecia și Italia, înapoi în aceste ţări. Numai atunci când Italia și Grecia sunt supraîncărcate, din cauza afluxului brusc de migranţi, alte țări ale UE vor fi obligate să preia solicitanți de azil.

Opţiunea 2: Regulamentul Dublin se abrogă. "Am putea schimba criteriile care determină ce stat membru este responsabil pentru un solicitant de azil. În acest scenariu, încă de la început se stabileşte cine este responsabil, în conformitate cu un sistem de alocare fixă", a declarat Frans Timmermans. Această metodă ar necesita un comportament solidar al tuturor membrilor UE. Italia și Grecia sunt în favoarea acestei idei. Germania ar putea accepta uşor-uşor sistemul iniţial de cote, însă, în acest moment, doreşte aplicarea strictă a normelor Dublin. Toate țările UE încearcă să transfere responsabilitatea pentru refugiați și solicitanții de azil către Grecia sau, şi mai bine, către Turcia. Acesta este nucleul acordului UE-Turcia, pentru repatrierea migranţilor via Marea Egee.

Vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans nu a lăsat nicio urmă de îndoială că preferă a doua opțiune. "Sistemul Dublin, așa cum există el astăzi, este greșit și nu funcționează."

Aceleași propuneri la care reflectează momentan Comisia Europeană, au fost făcute, deja, în luna mai a anului trecut, în aşa-numita "Agendă de migrație", a declarat comisarul UE pentru Migrație, Dimitris Avramopoulos. Este vorba despre o armonizare a procedurilor și condițiilor de azil pentru solicitanții de azil din cele 28 de state membre. Aceast lucru a fost decis în principiu, dar nu a fost pus în aplicare de către toate statele, se plâng comisarii. Adoptată, de asemenea, vara trecută, realocarea refugiaților și solicitanților de azil din Grecia și Italia în alte țări ale UE, nu funcționează. Din 160 000 relocări maxime planificate au avut loc până în prezent numai 1100. Comisarul european Avramopoulos doar ridică din umeri, când este întrebat despre aceste obligații existente ale statelor membre, foarte asemănătoare cu opţiunea numărul 2 a Comisiei. "Pur și simplu lipsește voința politică," afirmă, resemnat, Avramopoulos.

Colegul său Timmermans trimite un alt mesaj pasionant ţărilor europene. UE trebuie să facă față crizei refugiaților de dragul ei însăşi, avertizează el. Până în prezent, abordările unilaterale, fie că a fost despre Germania sau despre statele "rutei balcanice", nu au făcut decât să divizeze UE. Singura "soluție europeană", care ar putea întruni acordul tututor este externalizarea responsabilităţii către Turciei, fapt care are loc momentan în Marea Egee. "Este vital să limităm intrările dezordonate și creșterea explozivă a numărului de migranți, să protejăm granițele noastre și să păstrăm zona Schengen", a spus Timmermans. "În același timp, trebuie să ne asigurăm că cei care au nevoie de protecție o pot obține, fără a fi nevoie să îşi pună viața în mâinile contrabandiștilor", a mai spus oficialul european.