Politica externă a Rusiei continuă linia cunoscută

Când, cu un an în urmă, s-au resimţit primele efecte ale crizei financiare din Statele Unte, liderii ruşi au declarat cu convingere că America s-a extins peste capacităţile ei şi că va fi confruntată în curând cu un colaps precum cel al Uniunii Sovietice.

Administraţia de la Kremlin, din jurul preşedintelui Medvedev şi a premierului Putin, au propus chiar mutarea centrului financiar al lumii din Statele Unite în Rusia. Afirmaţiile de atunci ale clasei politice ruseşti se bazau pe încasările exorbitante rezultate din vânzările de petrol, preţul barilului atingând înainte de recesiune 150 de dolari. Mai mult, rezervele de valută şi aur ale Rusiei atingeau la acea vreme un nivel record, ceea ce a contribuit la atenuarea efectelor negative ale crizei. Cel puţin, pentru o perioadă scurtă de timp.

Încurajată de puterea economică, Rusia şi-a demonstrat şi forţa militară prin intervenţia din Georgia în vara anului 2008.

Însă situaţia s-a schimbat substanţial şi pentru Rusia, de când preţul petrolului se află în cădere liberă. În plus, proiectul fostului preşedinte Vladimir Putin de a moderniza tehnica energetică a Rusiei şi de a propulsa ţara prin exportul resurselor naturale în fruntea economiei mondiale a dat greş.

Administraţia de la Moscova a eşuat în dezvoltarea de noi tehnologii, în combaterea corupţiei şi în consolidarea structurilor economiei de piaţă. Iar astăzi, executivul rus nici măcar nu încearcă să combată recesiunea cu programe concrete sau pachete de susţinere a economiei. Se pare că Rusia aşteaptă doar ca Statele Unite să-şi revină din criză, pentru ca preţurile la resursele naturale, precum petrolul sau gazele naturale, să crească din nou şi să salveze astfel Rusia din recesiune.

Cu toate că efectele crizei impun comunităţii internaţionale o mai intensă cooperare în plan economic, Moscova îşi continuă politica externă, menită a forma un pol singuratic într-o lume globalizată. Este puţin probabil ca Rusia, cu structurile ei economice unilaterale, să se poată impune pe viitor în faţa Statelor Unite, a Uniunii Europene şi a ţărilor în dezvoltare precum China şi India.

Pe plan internaţional, Rusiei îi lipseşte un partener strategic. Iar integrarea în grupul G8, obţinută doar câţiva ani în urmă, îşi pierde din importanţă în faţa reuniunii G20 care a avut loc anul acesta la Londra. Liderilor de la Kremlin nu a putut să le scape indiferenţa cu care au fost ignorate propunerile ruse la Londra de către celelate state participante.

Singura rază de lumină pentru guvernul de la Moscova sunt actualele negocieri cu Statele Unite privind un nou tratat de neproliferare. Însă şi aici este clar că Rusia nu mai are resursele şi capacităţile necesare pentru a reînnoi arsenalul nuclear, negocierile cu Washingtonul fiind mai mult de ordin simbolic.

Autor: Ingo Mannteufel/ MP

Redactor: Medana Weident