Politica Germaniei faţă de China, tortura deţinuţilor în Irak

Autorul politicii germane faţă de China nu e ministrul de externe ci cancelarul Schroeder personal, şi acesta nu mai vede decât una: afacerile. E concluzia cotidianului german SUEDDEUTSCHE ZEITUNG din vizita premierului chinez Wen Jiabao în Germania. Citez: “Schroeder nu e primul cancelar cu această atitudine – Kohl a procedat la fel – şi era previzibil că odată cu dezvoltarea economică a Chinei va creşte şi lăcomia – deseori oarbă – după intrarea în fabuloasa piaţă chineză. Tristă e doar procedura nedemnă. În cazul Chinei, politica externă germană a abdicat, a devenit simplă promovare a economiei externe. Cancelarul subordonează totul afacerii - drepturile omului, Taivanul sau livrarea instalaţiilor nucleare de la Hanau – nu scapă nici o ocazie pentru a se pune bine cu Pekingul şi nu poate consola faptul că preşedintele Franţei Jacques Chirac îl curtează şi mai neruşinat.”

Cotidianul economic HANDELSBLATT atrage atenţia asupra sacrificiilor aduse apropierii forţate de Peking, pentru democraţii echivalente cu trădarea principiilor proprii. Citez: “Respingerea unei posibile independenţe a Taivanului – oricum un stat democratic – şi tolerarea anexării Tibetului. E just că Statele Unite practică aceiaşi aşazisă Realpolitik, dar însoţită de garanţii de securitate pentru Taivan. Măcar ameninţările cu războiul, enunţate regulat de Peking la adresa Taivanului, ar trebui să amintească Berlinului că, ce-i drept, China este un partener dar orice altceva decât democratic şi, spre deosebire de Statele Unite, unul de care nu ne leagă valori comune.”

Imaginile torturii, parvenite din Irak, preocupă marea majoritate a ziarelor germane şi străine. Ziarul german MANNHEIMER MORGEN – citez: “Că guvernul american deţine de o jumătate de an informaţiile respective e scandalul din interiorul scandalului şi alimentează suspiciunea că maltratările nu sunt caz singular ci parte a metodelor interogării sistematice. Imaginile sunt fatale, vădesc mentalitatea unei puteri învingătoare cu comportament arogant – cum s-a exprimat Horst Koehler, candidatul Uniunii Creştin-Democrate germane la funcţia de preşedinte federal. Şi cutremură profund credibilitatea guvernului american, greu de restabilit doar prin excluderea torţionarilor din serviciul militar. Răspunderea revine altora, mai sus puşi.”

Ziarul german STUTTGARTER ZEITUNG, citez: “Venită în numele democraţiei şi statului de drept, armata americană s-a servit de metode de o cruzime similară celei pe drept cuvânt imputate lui Saddam Hussein. Cum mai vrea America să adopte plauzibil atitudinea de combatant pentru dreptate, libertate şi drepturile omului? Şocante nu sunt doar fotografiile ci şi modul tratării lor. Armata le cunoaşte de luni de zile dar se pretinde că ministrul apărării Rumsfeld n-a fost informat. Nu de mult părea imposibilă ideia că lideri politici ai Americii pot ruina în scurt timp prestigiul ţării proprii, cum au făcut-o Bush, Cheney, Rumsfeld, Rice, Perle şi alţii.”

Ziarul austriac KURIER pune întrebări retorice şi răspunde pe măsură. Citez: “În care război s-au violat nu doar femei ci şi bărbaţi, ca mijloc verificat de a lichida victimele sufleteşte, nu însă fizic? În care război, superiori sadişti n-au silit subordonaţi laşi să recurgă la acţiuni criminale, făcându-i astfel complici discreţi? În care război s-au respectat regulile aşazis “omeneşti” ale operaţiilor beligerante – de fapt o contradicţie în sine? Nouă nu este nici redarea scrisă sau prin fotografii a procedurilor criminale. Inteligibilă este doar consternarea, nu însă uimirea faţă de ceea ce s-a petrecut în Irak. Războiul este o afacere murdară şi atrage energii perverse – chiar şi la cei “buni”. Cine pleacă în război riscă să devină ceea ce n-a vrut niciodată să devină.”

Ziarul KOMMERSANT de la Moscova: “Scandalul torturii zguduie şi mai mult poziţia Statelor Unite în Irak. Nu de mult, Washingtonul mai era considerat eliberatorul ţării de sub jugul lui Saddam Hussein, azi însă, mulţi irakieni nu mai disting vreo deosebire între fostul dictator şi noii guvernanţi. Tortura, acum recunoscută, alimentează atmosfera antiamericană în populaţie.”

Ziarul elveţian NEUE ZUERCHER ZEITUNG: “Încălcarea dreptului umanitar internaţional furnizează răsculaţilor irakieni un instrument de propagandă ce le permite să prezinte rezistenţa drept luptă împotriva torţionarilor.”

Sub titlul PRĂPASTIE ÎNTRE STATELE UNITE ŞI LUMEA ARABĂ, ziarul francez LE FIGARO remarcă, citez: “În corelaţie cu conflictul din Orientul Apropiat, Washingtonul reproşează arabilor că ridică două revendicări contradictorii: crearea unui stat palestinian şi dreptul reîntoarcerii în Israel a refugiaţilor palestinieni din războiul de la 1948 – ceea ce ar echivala practic cu dispariţia statului evreu. Conflictul din Irak accentuează suplimentar vechiul deficit de înţelegere americano-arab – de mult caracteristic pentru atitudinea Statelor Unite în conflictul din Orientul Apropiat.”