Potemkiniada de la Soci

Debutul Olimpiadei de iarnă într-o staţiune de vară a stârnit şi continuă să stârnească pretutindeni puzderie de comentarii. Rusia (lui Putin) şi-a construit la Soci „un monument, dar nu e în stare să ia ochii lumii”, afirmă ziarul danez Politiken.

Potrivit cotdianului din Copenhaga, Kremlinul „s-a pregătit bine” pentru lovitura lui propagandistică, în măsura în care „a pus în libertate nişte disidenţi. Alţii continuă să fie închişi. Moscova a îngrădit puternic presa, iar Soci e înconjurat de terorişti islamişti. Dar Jocurile Olimpice au reuşit să pună în bătaia reflectorului prigonirea, de către autorităţi, a homosexualilor şi a criticilor regimului. Iar lumea nu e oarbă la aspectele criticabile şi ridicole ale comportamentului afişat de Putin”.

Şi alţi editorialişti sunt eminamente critici, chiar dacă nu toţi sunt siguri că agitpropul rusesc nu va avea cel puţin parţial efectele scontate de şeful statului. Saarbrücker Zeitung relevă că, în timp ce televiziunile din Rusia trec sub tăcere tema corupţiei şi sifonarea miliardelor de dolari pompaţi în aceste Jocuri Olimpice, populaţia rusă nu ignoră aceste chestiuni şi le şi osândeşte.

Concomitent, ruşii „se mândresc cu realizările lor, iar această mândrie se cere respectată”, mai susţine acelaşi ziar, care nădăjduieşte ca Jocurile să contribuie la ameliorarea comunicărilor dintre oameni.

„O bogăţie de culori şi scene pestriţe vor umple ecranele televizoarelor de azi încolo”, relevă Nürnberger Zeitung. Ziarul se bucură pentru sportivi şi n-ar vrea să le tulbure plăcerea competiţiei, dar le aminteşte că reprezintă un alibi pentru „cele mai scumpe şi, pentru mediul ambiant, cele mai pernicioase Jocuri Olimpice din toate timpurile”. Jocuri organizate „pe spinarea unor sclavi utilizaţi ca muncitori în construcţii, şi a nenumăraţilor oameni cărora li s-au luat proprietăţile la Soci.

Ziarul spaniol El Mundo subliniază că derularea competiţiilor în acest loc a redeschis controversele privind modul în care Comitetul Olimpic Internaţional hotărăşte cui să-i atribuie Jocurile. Ziarul madrilen oferă şi cifre pentru preţul exorbitant al acestei Olimpiade de Iarnă, care a costat „51 de miliarde de dolari, cu 10 mai mult decât cea chineză din 2008”.

E vorba, nota bene, de o sumă de peste patru ori mai mare decât cea alocată iniţial acestui proiect megaloman. La Croix se întreabă dacă „Putin va câştiga” oare, cu Soci, „pariul lui de a impresiona lumea” şi scoate în evidenţă că gigantomania afişată de liderul de la Moscova „se potriveşte unei îndelungate tradiţii a autoritarismului rusesc”.

Ziarul leton Latvijas Avize evidenţiază că această Olimpiadă, „cel mai important eveniment al Rusiei postsovietice, oglindeşte strălucirea şi mizeria unei ţări”. E vorba, potrivit ziarului, de o Rusie „de dimensiuni imense, plină de ineficienţă, de ambiţie şi corupţie, de talent şi stângăcie, de desfrânare a puterii de stat şi de dispreţ faţă de voinţa poporului”.

Cum stă Putin la capitolul popularitate aflăm din Frankfurter Allgemeine Zeitung, care ţine să evidenţiaze erodarea masivă a simpatiei de care se mai bucura autocraticul lider în 2007, deşi „regimul său a rămas de-atunci încoace acelaşi: un executiv care manipulează alegerile, încalcă legile şi drepturile oamenilor, restrânge spaţiul de manevră al criticilor regimului şi tolerează corupţia în schimbul loialităţii”.