Pragmatismul şi morala

Nu-i de mirare că mai toţi comentatorii se opresc asupra acestui aspect al politicii bilaterale – amiciţia dintre cei doi lideri strînind mirare şi dincolo de complexul expoziţional de la Hannovra.

Nu toţi germanii nutresc aceleaşi sentimente cordiale faţă de Vladimir Putin precum Gerhard Schröder, tocmai în aceste zile cînd sunt mai vii decît deobicei, amintirile lăsate de sfîrşitul celui de-al doilea război mondial, de felul cumplit în care istoria i-a împins pe ruşi şi pe germani unii împotriva altora într-un dezastru ale cărui urmări dăinuie pînă în zilele noastre scrie COBURGER TAGEBLATT pentru a insista şi asupra componentei emoţionale şi a unor afinităţi elective între cele două popoare fără a exclude ingredientele pragmatice ale prieteniei germano ruse. Deloc surprinzătoare în condiţiile date este foarte plauzibila interperetare de către Schröder a înfloririi relaţiilor comerciale germano - ruse drept o consecinţă directă a strînsei sale prietenii cu Vladimir Putin opinează BADISCHE ZEITUNG. Chiar dacă Schröder s-a slujit de scena Tîrgului de la Hannovra pentru a exhiba ambiţiile Germaniei de a rămîne campioană la export, regretabil este că sentimentele tandre ale şefului guvernului de la Berlin faţă de prietenul său de la Kremlin îl fac să fie orb la încălcarea drepturilor omului şi a principiilor democraţiei în Rusia.Dar, conchide într-un ton sarcastic ziarul citat, acest detaliu trece aproape neobservat cîtă vreme pragmatismul, deşi ne poate da dureri de burtă, ne umple stomacul.

De pragmatism nu duce lipsă nici piaţa muncii din Germania unde patronatul a cedat tentaţiei de a angaja muncitorii est europeni pe salarii de nimic în detrimentul salariaţilor germani. Acum, atît partidele aflate la guvernare cît şi opoziţia caută soluţii de ieşire din impas , negociind teoretic şi practic, formula salariului minim, scrie DIE WELT.

BRAUNSCHWEIGER ZEITUNG în schimb are îndoieli că aceste metode ar da roade căci problemele încep deja odată cu stabilirea plafonului salariului minim: dacă acesta este prea ridicat, locurile de muncă dispar din nou şi munca la negru înfloreşte; dacă este prea scăzut, salariile tarifare sunt supuse unei presiuni . Interesant ni se pare că, în cotextul dezbaterilor actuale, costul ridicat al vieţii în general în republica federală este pur şi simplu trecut cu vederea de responsabilii politici şi de experţi.

In planul politicii externe – întîlnirea dintre preşedintele american George Bush junior şi premierul israelian Ariel Scharon, reţine atenţia cotidianului FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG care ar fi preferat ca cei doi lideri să se fi consultat ceva mai devreme – aceasta fiindcă situaţia din Orientul Apropiat ameninţă din nou să se deterioreze în urma morţii celor trei tineri palestinieni în condiţii încă neelucidate , furnizînd organizaţiei extremiste Hamas pretextul de a trece din nou la un militantism violent.Pe de altă parte şi coloniştii evrei ultra - ortodocşi, care opun rezistenţă planurilor lui Ariel Scharon , complică ecuaţia aproape insolubilă din regiune- deducem din lectura comentariului publicat în marele ziar german.

De notat că azi, DIE WELT publică un interviu cu Andrei Markovits, născut în România, actualmente profesor la Universitatea din Michigan , autorul unei foarte controversate cărţi intitulate „America, pe tine te pot urî cel mai bine-antiamericansimul şi antisemtisimul în Europa de Vest”.Asupra cărţii şi a interviului revenim în detaliu, separat, în cuprinsul programului nostru.

Si dacă tot veni vorba de Europa occidentală nu pot fi neglijate nici opiniile referitoare la referendumul din Franţa asupra constituţiei Uniunii Europene .Ziarul alsacian de limbă franceză LES DERNIERES NOUVELLES D ALSACE deplînge degradarea dezbaterii dintre preşedintele Chirac şi tinerii francezi asupra constituţiei, totul nefiind decît un show ieftin.De aceea LE FIGARO pare îndreptăţit să se îndoiască de reuşita Sefului Palatului Elysee de a-şi covinge concetăţenii să voteze cu DA , constituţia.Vom trăi şi vom vedea .

In Extremul Orient se profilează un conflict care promite să escaladeze –cel dintre Japonia şi China. VOLKSSTIMME din Magdeburg analizează originile conflictului : relativizarea, bagatelizarea în manualele nipone de istorie a crimelor de război comise de militarii japonezi împotriva Chinei în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale,ceea ce a provocat un periculos puseu naţionalist în China oferind Beijingului prilejul de a ţintui Japonia la stîlpul infamiei. Cît despre demonstraţiile din China, acestea ar fi menite, consideră LE MONDE de la Paris, să avertizeze Japonia asupra faptului că deşi stă militar sub umbrela protectoatre a Washingtonului, nu este ferită de intemperii. Acestea se vor abate negreşit asupra ei dacă axa dintre India şi China va prinde contur şi consistenţă .O ipoteză care sporeşte temerile Japoniei şi interesul îngrijorat al Washingtonului – este de părere LES ECHOS...