Preşedintele şi referendumul

Istoria acestei probleme e mai veche. În 2005, atunci cînd Traian Băsescu a anunţat că va organiza un referendum privitor la structura parlamentului, PNL a obiectat, arătînd că legea referendumului nu îngăduie acest lucru. Într-adevăr, legea adoptată în 2000 enumeră mai multe teme plebiscitabile şi orice alt subiect care nu intră în enumerare s-ar putea considera exclus.

Preşedintele a obţinut totuşi o concesie din partea Primului ministru Călin Popescu Tăriceanu. Acesta a semnat o ordonanţă de urgenţă care aduce adăugiri, lărgind sfera domeniilor referendabile. Astfel Ordonanţa de urgenţă nr.99/2005 adaugă, la cele enumerate în lege, două noi domenii: 1. strategia de dezvoltare economică şi socială a ţării; 2. reforma justiţiei şi combaterea corupţiei.

Cu toate acestea Ordonanţa a fost respinsă în Senat şi Camera Deputaţilor anul trecut, iar în luna octombrie a aceluiaşi an Preşedintele a cerut reexaminarea legii. În martie anul acesta, Senatul şi-a reconfirmat punctul de vedere şi a respins solicitarea Preşedintelui, iar în 19 aprilie Camera Deputaţilor a făcut la fel.

Preşedintele Traian Băsescu nu s-a dat însă bătut şi vineri 5 mai a sesizat Curtea Constituţională, arătînd că, în optica sa, o lege nu poate să limiteze un articol din Constituţie.

Într-adevăr în Constituţie se spune că Preşedintele poate, după consultarea Parlamentului să organizeze un referendum pe o temă de interes naţional. Dar ulterior legea din 2000 defineşte, prin enumerare, care a fi acele teme de interes naţional, ca şi cum lumea ar sta pe loc interesele ar fi neschimbătoare.

Preşedintele se mai bazează însă pe un precedent din jurisprudenţa Curţii Constituţionale, care prin Decizia sa nr. 70/1999, a statuat ca: “În realitate, Preşedintele este singurul îndreptăţit să stabilească «probleme de interes naţional» asupra cărora poate cere poporului să îşi exprime voinţa prin referendum”.

Subiectul acesta, în aparenţă de interes limitat, ar putea să aibă consecinţe politice importante. Preşedintele Traian Băsescu, dacă va avea cîştig de cauză, ar putea iniţia un referendum cu impact major asupra politicii româneşti, după cum dacă va eşua s-ar crea premisele pentru ca, în timp, România să adopte sistemul parlamentar limitînd puterea Preşedintelui.