Preşedintele cere pedepse mai mari pentru faptele de corupţie

Protestele perseverente ale societăţii civile s-au soldat totuşi cu un succes. Preşedintele Traian Băsescu a declarat că " este inadmisibilă reducerea pedepselor pentru corupţie". Este primul lucru care a fost semnalat de ONG-urile care au organizat campania “Opriţi codurile”.

Este aşadar o victorie pe care coaliţia civică nu a sărbătorit-o, deoarece are ambiţii mult mai mari. Organzaţiile semnatare au publicat, după întîlnirea de la Palatul Cotroceni, un apel către conducerile celor două Camere în care sînt prezentate pe larg toate argumentele juridice şi morale pentru care dezbaterea asupra codurilor judiciare ar trebui să fie reluată de la zero. În esenţă, în opinia semnatarilor, codurile au fost promovate în mod nedemocratic de o elită tehnocratică, indiferentă la cutume şi opinii populare.

Preşedintele Traian Băsescu acceptat că, cel puţin la nivelul principiilor generale, ONG-urile au dreptate. Nici nu putea face altfel deoarece el însuşi a făcut repetate apeluri la “popor” ca bază a legitimităţii sale politice. Totuşi el a sugerat că dezbaterea asupra unor probleme juridice, chiar dacă ele se referă la situaţiile cele mai comune ale vieţii oamenilor, cum ar fi relaţiile sexuale, nu pot fi dezbătute decît de specialişti. El a explicat că o implicare populară cît mai largă s-ar putea face cel mult prin transmiterea la televiziune a dezbaterilor parlamentare (or, la acest capitol suveranitatea aparţine redacţiilor de ştiri). În opinia Preşedintelui dezbaterea a fost, de aceea, suficientă.

Disputa dintre ONG-uri şi responsabilii politici este, în subsidiar, mai amplă. Ea priveşte concepţia însăşi asupra democraţiei. Din acest punct de vedere asistăm la un episod semnificativ din evoluţia democratică a societăţii româneşti. ONG-urile caută prin campaniile lor repetetate să impună o idee de democraţie în care poporul, în extensia sa, se autoguvernează, în timp ce Preşedintele şi Guvernul exprimă concepţia dominantă după care o minoritate (reprezentativă) guvernează în numele tuturor.

Ceea ce poate perturba tabloul acesta este faptul că, la un moment dat, Preşedintele Traian Băsescu, aflat în dispută cu Guvernul şi majoritatea parlamentară, a părut să exprime el însuşi o idee de democraţie mai apropiată de aceea a “societăţii civile”.

Totuşi, în ciuda diferenţelor ireconciliabile de perspectivă (ONG-urile s-au arătat inflexibile întrucît miza lor nu este reuşita imediată, ci schimbarea viziunii despre practica democratică) s-a înregistrat totuşi un succes. Preşedintele a acceptat observaţia privitoare la nivelul pedepselor pentru la faptele de corupţie. Or, acceptînd această observaţie, el se pronunţă împotriva iniţiatorilor şi a corpului de specialişti care au redactat textele prin care se află şi Valeriu Stoica, cel mai redutabil apărător al acestor proiecte controversate. O dezbatere politică, poate netransparentă, abia de aici înainte stă să înceapă.

H.P. DW-Bucureşti
Redactor: Rodica Binder