Preşedintele face presiuni pentru adoptarea legilor Miclea

Puţini au părut interesaţi de dezbaterea propriu-zisă a reformei în principiul ei larg sau în detaliile de ordin tehnic. A lipsit, de fapt, chiar anvergura intelectuală pe care o asemenea dezbatere ar fi pretins-o.

Întrunirea de la Palatul Parlamentului a fost o dezbatere doar în sensul în care înfruntarea parlamentară tipică, aşa cum se petrece ea la o moţiune de cenzură, este numită dezbatere. De fapt este o luptă retorică plină de sofisme, jocuri de cuvinte şi atacuri la persoană.

Preşedintele Traian Băsescu a dat tonul acestei agresivităţi, acuzîndu-l pe fostul ministru de finanţe, Varujan Vosganian, că a blocat în toamnă majorarea salariilor profesorilor.

Acuzaţia a sunat însă astăzi cel puţin ciudat. Se ştie acum prea bine că abia blocarea acelei legi a salvat bugetul de stat de la cea mai penibilă situaţie. Guvernul s-a împrumutat masiv de la începtul acestui an ca să poată plăti pensii şi salarii. Or, dacă mai avea şi povara suplimentelor de 30% sau 50% ar fi fost şi mai greu.

E adevărat că Varujan Vosganian luase cuvîntul ca să explice că liberalii nu participă la o dezbatere fără o finalitate precisă, ceea ce a sporit tensiunea în sală.

Preşedintele a părut însă să fie într-o dispoziţie pronunţat polemică, întrucît el a reluat polemica din jurul Universităţii Spiru Haret într-un mod care ridică iarăşi semne de întrebare :

„Ca om care a citit toată expertiza Comisiei prezidenţiale", a spus preşedintele, "vă pot spune că victime ale falsului în diplome, în doctorate, în masterate sunt şi cei de la stat, nu numai cei din sectorul privat. Iar Oradea, Târgu Jiu, mai nou Alexandria, Universitatea de Medicină din Iaşi sunt echivalentele lui «Spiru Haret», oricît nu v-ar plăcea să auziţi acest lucru“.

Unul cel puţin din aceste exemple pare arbitrar şi cu ţintă polemică. Dar mai important este că, vorbind în acest fel, preşedintele relativizează cazul « Spiru Haret ».

Am remarcat de altfel că nici un ministru şi nici Preşedintele sau vreun lider politic nu au comentat faptul că Universitatea incriminată a cîştigat în primă instanţă procesul cu Guvernul. Se pare că soluţia, dincolo de retorica publică, a convenit tuturor.

În fine, preşedintele Traian Băsescu a pledat pentru proiectele Miclea cu argumente circumstanţiale şi nu legate de fondul problemei. El a arătat că legile au fost elaborate pe baza pactului pentru educaţie semnat de toate partidele şi sindicatele din şcoli, ceea ce ar face acum dezbaterea proiectelor inutilă şi redundantă.

Primul ministru, Emil Boc, la rîndul său a dezvoltat argumentaţia în acelaşi sens arătînd ca programul de guvernare care a fost aprobat de parlament incorporează pactul naţional pentru educaţie, aşa încît s-ar putea spune că a adoptat implicit şi legile reformei.

Ministrul PSD al Educaţiei, Ecaterina Andronescu, s-a ţinut tare pe poziţii şi a pledat pentru propriul proiect şi pentru dezbaterea parlamentară. Ecaterina Andronescu se simte încurajată de susţinerea sindicatelor cît şi a unor medii academice, care au criticat proiectele Miclea, dar nu are argumente solide în favoarea propriului proiect care nu face decît să reamenajeze soluţiile existente.

Pînă la urmă am asistat la o dezbatere nu atît despre conţintul reformei cît despre ritmul în care ar putea fi adoptată.

Autor: Horaţiu Pepine
Redactor: Petre Iancu