Preşedintele Iranului recomandă mutarea statului evreu în Europa

Deşi ştie că atacurile antiisraeliene provoacă indignare, preşedintele iranian Mahmud Ahmadinedjad nu ratează nici o ocazie pentru a înfiera statul evreu. Dar poate că tocmai acest larg ecou îl face să continue . Ultimul său atac, concretizat prin recomandarea ca Germania şi Austria să rezolve criza din Orientul Apropiat, cedând „regimului sionist” câteva din provinciile lor dacă tot afirmă că au ucis evrei în timpul celui de-al doilea război mondial, a stârnit din nou indignare.

Abia cu câteva săptămâni în urmă, Ahmadinedjad a cerut ştergerea Israelului de pe hartă, iar acum pune sub semnul întrebării holocaustul. Faptul că el a făcut această afirmaţie la Mecca, în cadrul Organizaţiei Conferinţei Islamice, nu este o întâmplare. La fel cum nu este întâmplătoare nici difuzarea, de către postul arab al televiziunii iraniene, a discursului său. Cu asemenea declaraţii şeful statului iranian speră să câştige sprijin şi simpatie în întreaga lume arabă.

Acest calcul va fi foarte probabil încununat de succes. Dar, cu ce preţ? Asemenea teze sunt, în lumea arabă şi islamică, mai ales pe placul oamenilor simpli, din categoriile defavorizate, care dau mai degrabă vina pe Israel şi pe arogantul Occident pentru mizeria în care trăiesc, decât pe regimurile care-i guvernează. Sunt exact cercurile care văd în atacurile teroriste de la 11 septembrie, un complot israelian.

Că preşedintele iranian caută simpatia acestor cercuri nu poate fi în interesul Iranului. Ahmadinedjad a fost ales fiindcă le-a promis sprijin săracilor. În loc, însă, de a-şi ţine această promisiune, el aduce întreaga ţară într-o situaţie dificilă. Şi bogaţii şi săracii for avea de suferit de pe urma radicalizării discursului public. În timpul mandatelor preşedinţilor Khatami şi Rafsanjani, Iranul s-a aflat pe drumul revenirii în sânul comunitţii internaţionale. Acum însă, potrivit tuturor aparenţelor, acest drum a fost abandonat.

Declaraţiile preşedintelui iranian sunt atât de provocatoare, de nediplomatice şi absurde, încât şi iranienii moderaţi cad pradă disperării. Şi nu din simpatie faţă de Israel sau Occident, ci de frica posibilelor urmări pe care acestea le-ar avea asupra viitorului ţării.

Moderaţii iranieni mai ştiu că mesajul politic radical al lui Ahmadinedjad îi întăreşte în străinătate pe cei care dintotdeauna acuză Iranul de cele mai întunecate intenţii. Controversa din jurul programului nuclear iranian este un bun exemplu în acest sens. Europenii doresc, prin negocierile pe care le poartă cu Teheranul, să contrabalanseze ameninţările Washingtonului. Dar, aceste negocieri au fost între timp suspendate. Reluarea lor devine din ce în ce mai dificilă fiindcă, o dată cu fieacare nouă afirmaţie antiisraeliană a lui Ahmadinedjad, creşte şi neîncrederea faţă e Iran.