Preşedintele propune referendum pentru parlament unicameral

Preşedintele a eclipsat complet dezbaterea asupra moţiunii de cenzură cu un anunţ care schimbă complet datele viitoarelor alegeri prezidenţiale.

El a propus ca în aceeaşi zi cu primul tur al alegerilor să se organizeze şi un referendum privitor la instituirea unui Parlament unicameral cu cel mult 300 de deputaţi. Este limpede că primul lucru pe care îl reuşeşte preşedintele este să definească de pe acum temele principale de dezbatere în campania electorală.

„Cu puţin timp înainte, a spus preşedintele în momentul anunţului, m-am adresat preşedinţilor celor două Camere, solicitîndu-le avizul pentru a continua reforma statului. Avizul este necesar în vederea organizării unui referendum naţional prin care să consultăm poporul, poporul suveran, aşa cum este descris de Constituţie”

Reducerea numărului de parlamentari de la 471 la 300

Subiectul Parlamentului unicameral este destul de vechi dacă ne amintim că a fost lansat în primăvara lui 2005, printr-o declaraţie pe care consiliera sa de atunci, Adriana Săftoiu, o caracteriza ca fiind mai curînd un efect al spontaneităţii şi improvizaţiei decît al premeditării politice.

În orice caz, subiectul a făcut carieră într-o societate care plasează Parlamentul la nivelul cel mai de jos al încrederii publice şi care manifestă mari resesntimete faţă de o clasă politică care, pe lîngă veniturile foarte mari şi netransparente, şi-a constituit pensii speciale care nu ţin cont de nivelul contribuţiilor reale la sistemul de asigurări.

Reducerea numărului de parlamentari este un subiect care, cel mai probabil, va întruni o majoritate zdrobitoare, aşa cum au arătat sondajele de opinie.

Desfiinţarea Senatului

Mai puţin limpede pentru alegătorul neavizat ar fi necesitatea desfiinţării Senatului, dar este posibil ca prin asociere cu reducerea numărului de membri ai Parlamentului şi această propunere să fie votată.

De altfel, cele două propuneri vor fi prezentate împreună, ceea ce nu ar fi totuşi lucrul cel mai corect. Subiectul bicameralismului este mult mai complex şi el pretinde o dezbatere care nu a avut încă loc în toate implicaţiile sale.

În ultimii ani, singurul partid care a abordat cu toată gravitatea politică şi seriozitatea teoretică subiectul acesta a fost UDMR, care se teme realmente de instituirea unui sistem monocameral.

În viziunea ungurilor din Transilvania, Senatul ar trebui să fie transformat într-o Cameră a Regiunilor (ca în Spania, de exemplu) în aşa fel încît problematica regională să aibă vizibilitate la nivel naţional. Bicameralismul este în optica maghiarilor o condiţie minimă a unei bune reprezentări a realităţii istorice complexe a Transilvaniei.

PNL s-a opus de asemenea cu vehemenţă monocameralismului, invocînd însă doar argumentul tradiţiei şi fără să arate în ce fel această tradiţie constituţională ar mai fi astăzi relevantă, iar PSD a abordat în trecut subiectul exclusiv în termenii polemicii cu preşdintele Traian Băsescu.

Dezbaterea va fi aşadar, vrînd-nevrînd, relansată. În orice caz, un rezultat favorabil propunerii preşedintelui nu va duce automat la desfiinţarea Senatului, întrucît acest lucru pretinde mai întîi modificarea Constituţiei.

Autor: Horaţiu Pepine
Redactor: Ovidiu Suciu