Preşedintele Sarkozy doreşte ca Franţa să fie reintegrată în comandamentul militar al NATO

Deşi statul face parte din Alianţa Nord-Atlantică, Franţa renunţase la participarea în rândul conducerii NATO în 1966, sub preşedinţia lui Charles de Gaulle.

Cu întoarcerea Franţei în comandamentul NATO s-ar încheia un important capitol din istoria ţării. Potrivit sondajelor de opinie, majoritatea francezilor sunt de acord cu acest pas.

Preşedintele Nicolas Sarkozy îşi doreşte o influenţă mai mare a Franţei pe plan internaţional, care presupune şi mai multe posturi de conducere în Alianţa Nord-Atlantică. Unul dintre argumentele sale principale este următorul:

"Trimitem soldaţi pe câmpul de luptă, care îşi riscă viaţa, dar nu facem parte din comandamentul militar ce stabileşte obiectivele şi strategiile acestor intervenţii. A sosit momentul ca această situaţie să se schimbe, ca Franţa să participe la procesul decizional, în loc să accepte doar hotărârile celorlalţi..."

Printr-o reintegrare a Franţei în conducerea militară, ar creşte în acelaşi timp importanţa europenilor în NATO, opinează Sarkozy. Fostul premier francez Dominique de Villepin, un adversar al preşedintelui Sarkozy şi adept al lui Charles de Gaulle, se arată sceptic, fiind de părere că schimbările din ultimii ani nu justifică o reintegrare a Franţei în structurile de conducere ale Alianţei Nord-Atlantice:

"Trăim într-o lume multipolară, al cărei centru nu mai este Occidentul. De ce să se orienteze Franţa în acest context doar spre ţările occidentale? Din punct de vedere geografic, sigur că aparţinem de lumea occidentală şi de Alianţa Nord-Atlantică, dar rolul nostru nu trebuie redus la aceste aspecte, din moment ce suntem şi o punte de legătură cu Răsăritul şi cu ţarile din sud", a declarat de Villepin.

Se pare că în jur de 40 de parlamentari împărtăşesc opinia fostului premier francez. Totuşi, este puţin probabil să voteze astăzi împotriva reintegrării statului în comandamentul NATO, având în vedere că în cazul unui rezultat negativ, riscul căderii guvernului ar fi prea mare.

Printre criticii cei mai înverşunaţi se numără politicianul Francois Bayrou, care a declarat:

"În timpul războiului din Irak, francezii au putut să spună NU, acum vom renunţa însă de bunăvoie la această independenţă!"

Confruntat cu reproşuri diverse, Sarkozy a răspuns:

"Unii sunt de părere că decizia mea reprezintă o trădare a generalului de Gaulle şi o apropiere prea mare de Washington, considerând chiar, că am fi fost obligaţi să participăm la războiul din Irak dacă am făcut parte în 2003 din comandamentul NATO. Dar aceste afirmaţii nu sunt decât minciuni!"