Preţul libertăţii

În cazuri rare, semnalate de cotidianul berlinez Die Welt, care marchează aniversarea a două decenii de la punerea în libertate a lui Nelson Mandela, sfârşitul tiraniilor a avut loc graţie deschiderii porţilor ferecate „de către înşişi potentaţii respectivelor regimuri". Citim în ziar, despre cel care a decis să i se dea drumul lui Mandela şi să se permită accesul la libertate al majorităţii de culoare din Africa de Sud: „Trei astfel de lideri au existat în istoria contemporană. Alexander Dubcek, Mihail Gorbaciov şi sudafricanul Frederik Willem de Klerk. Tustrei proveneau din aparat, se aflau la apogeul carierei lor şi au renunţat voluntar la multă putere, asumându-şi riscuri mari. Performanţa lor”, mai scrie ziarul, "e echivalentă cu a marilor luptători pentru libertate".

Şi Maerkische Oderzeitung elogiază Africa de Sud, reliefând maniera în care renunţarea la apartheid s-a făcut fără vărsare de sânge, când se poate şi altfel, după cum reiese din istoria despotului din Zimbabwe, Robert Mugabe.

Rhodesia nu e singurul exemplu rău. Afganistanul iscă de asemenea coşmaruri.

O serie întreagă de editorialişti germani comentează amplu decizia guvernului de la Berlin de a califica litigiul afgan drept un conflict armat. Chestiunea, departe de a fi doar un detaliu lingvistic, are importante implicaţii juridice, întrucât îi scoate pe militarii germani de sub incidenţa codului penal naţional şi îi plasează sub cea a dreptului umanitar internaţional, relevă Sueddeutsche Zeitung din Muenchen.

Frankfurter Allgemeine Zeitung salută decizia autorităţilor germane de a se apropia în fine de realităţile de pe teren şi de a renunţa la edulocarearea situaţiei din Afganistan. Nu puţini analişti scot în evidenţă faptul că schimbarea se datorează în bună măsură raidului aerian comandat la Kundus de un colonel german, un raid soldat cu numeroase victime şi consecinţe politice fără precedent în istoria armatei federale.

Probleme complexe ridică şi falimentul elen. "Toţi sunt cu nervii la pământ", afirmă în context Berliner Zeitung, fiindcă insolvenţa Greciei "ar putea antrena căderea în hău a Portugaliei, Spaniei sau Italiei, iar pierderea încrederii în euro ar fi totală. Unii sunt de părere că nu e indicat să se arunce banii contribuabililor germani întru salvarea unor ţări străine. Atâta doar că Grecia nu e o ţară străină", mai scrie ziarul berlinez, reliefând că "falimentul Greciei ar putea să ne coste scump pe toţi", în Uniunea Europeană.

O părere contrară exprimă în schimb Saarbruecker Zeitung, care cere oficialităţilor europene să lase Grecia să se descurce aşa cum ştie şi cum poate, în ciuda temerilor celorlalţi europeni legate de stabilitzarea monedei lor. "Fiindcă nu se poate salva o monedă decât prin reforme", e de părere ziarul citat.

Autor: Petre M. Iancu

Redactor: Rodica Binder