Presa românească, între presiuni şi decredibilizare

La o primă vedere, superficială, presa din România arată bine, a apreciat Matthias Barner. Privit de la distanţă, peisajul media pare de un pluralism funcţional: există multe posturi de televiziune şi de radio, există multă presa tipărită şi online. "Dacă priveşti, însă, mai atent, lucrurile se schimbă. Există probleme de natură structurală, atât în România cât şi în Bulgaria. Vorbim despre lipsa transparenţei în ce priveşte acţionariatul media. Nu se ştie, de multe ori, cine stă în spatele instituţiilor de presă, apar semne ale conexiunilor cu fenomenul corupţiei şi cu structurile de putere de tip oligarhic". În opinia lui Barner, pentru a depăşi acest impediment este nevoie de o triplă acţiune, simultană: politicul, patronatele şi societatea civilă. "E o chestiune de etică. Legislaţia singură nu poate rezolva opacitatea acţionariatelor".

Absenţa transparenţei nu este, însă, singurul sau ultimul punct nevralgic al media româneşti. "Există presiune politică. Şi mai există presiunea patronatului asupra muncii jurnaliştilor, ceea ce generează autocenzură".

Media, în ansamblul ei, se află sub presiunea generată de criza economică şi financiară globală. "Consecinţa", a constatat Barner, "este închiderea acelor instituţii media care nu se mai pot auto-susţine şi, implicit, de aici rezultă reducerea locurilor de muncă în jurnalism".

Publicitatea de stat, instrument politic

Directorul de program din cadrul Fundaţiei Konrad Adenauer, aflat la Bucureşti cu ocazia lansării raportului privind sănătatea presei în anul 2009, a atras atenţia şi asupra publicităţii cumpărate de firmele de stat, altfel spus, din bani publici: "Este o formă de subvenţionare a presei. Ţine tot de intransparenţă. Suprafaţa publicitară cumpărată de stat în presă este deseori folosită nu pentru publicitate ci pentru politică".

Bulevardizarea nu este neapărat un fenomen specific României sau Bulgariei, se întâmplă şi în Germania, însă alarmant este caracterul accelerat cu care se petrece în Europa de Sud Est: "A rămas foarte puţină presă cu adevărat de calitate. Şi acestea atât de puţine stau la marginea existenţei. Rezultatul se repercutează asupra calităţii jurnalismului şi, ceea ce e cel mai alarmant, se diminuează respectul faţă de meseria de jurnalist", a avertizat Matthias Barner, directorul Programului Europa de Sud Est în cadrul Fundaţiei Konrad Adenauer.

Autori: Marilena Lipceva-Weiss / Cristian Ştefănescu
Redactor: Robert Schwartz