Presiuni asupra Curţii Constituţionale de la Karlsruhe

Primii care au contestat în Parlamentul german acordul privind ESM şi Pactul Fiscal european au fost reprezentanţii Partidului Stângii. Criticile se referă, cu precădere, la legile adoptate în Bundestag şi Bundesrat (cele două camere ale Parlamentului) care - susţin contestatarii - depăşesc limitele naţionale ale legislaţiei şi tind să ducă la crearea statului federal european.

Germania ar plăti, astfel, datoriile altor ţări - acţiune care contravine Constituţiei. Marea spaimă a Partidului Stângii se leagă de dispariţia statului social printr-o birocraţie europeană căreia parlamentele naţionale nu i se vor mai putea opune.

Voci "contra" şi în Bavaria

La alegerile parlamentare din 2013, poziţia liberal-conservatorilor din Bavaria ("Freien Wähler"), reprezentaţi în Landtag, va fi clar împotriva sistemului european de salvare. Temerile legislativului bavarez (Landtag) sunt următoarele: "Mijloacele mecanismului european de stabilitate (ESM) vor pieri în găurile negre din bugetele statelor sudice" - a afirmat Wilhelm Hankel, profesorul în drept constituţional care a prezentat plângerea.

Urmarea ar fi dispariţia capitalului pe piaţa euro, lucru care ar afecta exporturile germane. "ESM va duce la desfiinţarea pieţei libere de capital, iar rezultatul final ar fi naţionalizarea băncilor", a adăugat Hankel.

Hankel şi alţi trei profesori formează un grup care s-a alăturat "vocii politice a formaţiunii Freien Wähler". În 1998 acelaşi grup s-a opus introducerii monedei euro, iar în 2010 nemulţumirea acestuia a fost legată de ajutorul acordat Greciei şi de planul european de salvare.

În centrul proaspetei plângeri, depusă la Curtea Constituţională, se găseşte intenţia grupului de a apăra "suveranitatea Germaniei şi a poporului german". "Ideea de uniformizare europeană ne copleşeşte pe toţi", este de părere Karl Albrecht Schachtschneider - membru al grupului celor patru.

Primul termen: 10 iulie

La rândul său, Peter Gauweiler - deputat în Parlementul german din partea creştin-socialilor bavarezi (CSU) - cere Curţii de la Karlsruhe proceduri de urgenţă şi o sentinţă care să-l împiedice pe preşedintele Republicii Federale să ratifice acordurile internaţionale până când instanţa supremă a ţării nu va fi analizat toate plângerile şi nu va fi soluţionat toate cazurile.

10 iulie este primul termen la care judecătorii Curţii Constituţionale vor negocia cu părţile asupra procedurilor de urgenţă, pe care acestea din urmă le solicită. Dacă se va ajunge ca preşedintele Joachim Gauck să-şi dea acordul asupra controversatelor legi, acestea intră în vigoare chiar dacă, ulterior, Curtea Constituţională le pune la îndoială conţinutul.

Plângerea lui Gauweiler este îndreptată împotriva modificării Tratatului privind uniunea monetară. Într-o declaraţie de presă, acesta susţine că revizuirea documentului ar duce la anularea interdicţiei, de până acum, privind acordarea de ajutoare financiare statelor din Zona euro. În plus, acordul ESM ar dispune de sute de miliarde de euro din banii contribuabililor în favoarea unei organizaţii lipsite de legitimitate democratică, adică Mecanismul European de Stabilitate cu sediul la Luxemburg.

Politicianul creştin-social susţine că principiile democraţiei sunt încălcate, că "ESM este un contract imposibil de reziliat" şi critică preconizatul consiliu al guvernatorilor, ai cărui membri "protejează un sistem scandalos de reguli privind imunitatea".

Teamă faţă de moartea democraţiei

În prezent, cea mai mare greutate la Curtea Constituţională o are iniţiativa civică "Europa are nevoie de mai multă democraţie". Numărul semnatarilor se ridică la 12.000 de persoane, iar lider al acestui grup numeros este social-democrata Herta Däubler-Gmelin, fost ministru al justiţiei. "Dacă parlamentarii nu doresc sau nu pot să lupte pentru drepturile lor, e cu atât mai important ca mii de cetăţeni să se adreseze Curţii Constituţionale pentru a împiedica desfiinţarea democraţiei", afirmă fostul ministru.

Pe lângă grupurile sau persoanele care au depus, oficial, contestaţie, în Republica Federală mai există şi alte voci critice: "Acum speranţa cetăţenilor a căror avere este râvnită, este pusă în Curtea de la Karlsruhe", spune Hans-Werner Sinn - preşedinte al institutului Ifo din München. Tinerii liberali din landul Turingia cer sfârşitul coaliţiei de guvernământ CDU/CSU de la Berlin.

O sentinţă importantă

Ministrul federal al justiţiei, Sabine Leutheusser-Schnarrenberger (FDP), nu crede că judecătorii germani vor pune beţe în roate pachetului european de salvare. În trecut, în cazul anumitor legi, aceştia s-au mai orientat după câte un indicator sau altul, dar - în principiu - nu s-au opus niciodată efortului european comun.

Karl-Albrecht Schachtschneider, din grupul alăturat formaţiunii "Freien Wähler", speră ca la nivel politic să se shimbe ceva - indiferent de decizia judecătorilor. În orice caz, colegul său - Wilhelm Hankel - susţine că importanţa sentinţei aşteptate de la Karlsruhe a devenit de notorietate internaţională. Cel mai recent exemplu: în faţa unui cerc restrâns, şefa FMI - Christine Legarde, s-ar fi plâns că nu mai suportă să audă cuvântul "Karlsruhe".