Previziunile de toamnă ale Comisiei Europene

Deficitul bugetar al României se va plasa în acest an la 1,4% din PIB, pentru ca în 2007 şi 2008 să se menţină în jurul valorii de 2,6%.

„Revizuirea deficitului aferent anilor 2006 şi 2007 a fost generată de plasarea veniturilor din taxe şi impozite peste limita estimată şi de înfiinţarea Fondului Proprietatea, care recompensează persoanele ale căror proprietăţi fuseseră confiscate de fostul regim comunist” se afirmă în textul raportului Comisiei Europene. La prima vedere, evoluţia este îngrijorătoare, oricine citind din cifre că guvernul României va cheltui mai mulţi bani decât până acum. Radu Crăciun, analist şef al băncii ABN AMRO, explică evoluţia cheltuielilor publice româneşti.

„Este vorba în esenţă de creşterea cheltuielilor bugetare pe care le va presupune aderarea la Uniunea Europeană, datorită contribuţiilor la bugetul Uniunii şi datorită cofinanţărilor pentru proiectele care vor fi sponsorizate de UE. Atâta vreme cât deficitul bugetar rămâne sub 3%, ceea ce ar fi bine să fie aşa, lucrurile sunt în regulă.”

Ritmul de creştere economică al României se va ridica în acest an la 7,2%, pe fondul dezvoltării industriei, agriculturii şi a domeniului construcţiilor. Anii 2007 şi 2008 vor marca însă un trend descendent, respectiv 5,8% şi 5,6%. Bulgaria, în schimb, se pare că va evolua pozitiv, înregistrând o uşoară creştere de 0,2 puncte procentuale. Ar trebui aşadar să ne facem probleme datorită încetinirii ritmului de creştere românesc? Radu Crăciun:

„Eu aş vrea să spun de la bun început, că prognozarea creşterii economice în cazul României, ca şi în cazul Bulgariei, de altfel, are o doză destul de mare de incertitudine, legată în special de randamentul agriculturii. În ambele ţări ponderea agriculturii este încă suficient de importantă în constituirea PIB pentru ca nişte condiţii atmosferice favorabile sau nefavorabile să ducă la mişcări importante ale PIB-ului. În ceea ce priveşte România, trebuie totuşi să ţinem cont, că ratele de creştere pe care le-am avut în ultimii 6-7 ani au fost în medie cele mai mari din întreaga regiune. Ori, este normal ca după o perioadă de creştere atât de accentuată, aş spune chiar că este de dorit, să reducem un pic motoarele. Creşterea rămâne totuşi semnificativă. Ceea ce este important, este ca această creştere să fie sustenabilă, şi să atingem un ritm de creştere durabil.”

Rata medie a inflaţiei din România se va situa anul acesta la 6,8%, urmând să scadă treptat la 5,1% în 2007 şi 4,6% în 2008. Cifrele prezentate de Comisia Europeană diferă însă de ţintele Băncii Naţionale a României, care şi-a fixat ţelul de 5% încă pentru acest an. Cum se explică această neconcordanţă, şi care previziune este de fapt cea mai credibilă? La această întrebare răspunde analistul ABN AMRO, Radu Crăciun.

„Aş tinde să cred că principala sursă de previzionare a inflaţiei pentru sectorul privat din România este Banca Naţională. Poate chiar mai importantă decât previziunile Uniunii Europene. Aici BNR este confruntată cu un paradox, legat de faptul că inflaţia sub aşteptări de anul acesta nu face decât să îi aducă dureri de cap suplimentare, în ceea ce priveşte inflaţia de anul viitor. De ce? Pentru că ar fi un semnal foarte prost, ca după 6-7 ani de scădere continuă, anul viitor să fim martorii unei inversări de tendinţă. De altfel acesta este şi motivul pentru care a fost luată decizia inspirată de a efectua o parte din ajustarea preţului la utilităţi să fie devansată pentru sfârşitul anului acesta. Astfel au fost transferate presiunile inflaţioniste, care ameninţau anul 2007, într-un interval în care inflaţia este oricum sub nivelul prognozat.”