Prezenţă românească la festivalul din Copenhaga

Alcătuită din Radu Mihaileanu şi Cristi Puiu, remarcabila prezenţă românească, alături de alţi cineaşti de prim rang din răsăritul Europei face din cel de-al treilea festival internaţional din capitala daneză o manifestare promiţătoare nu doar pentru români şi esteuropeni.

Organizatorii şi-au propus să transforme acest festival, inaugurat de cea mai nouă peliculă a lui Kusturica, intitulată „Viaţa e un miracol”, într-o sărbătoare a inovaţiei şi entuziasmului. Nimic mai potrivit ca atare decât recursul la esteuropeni. Cu Mihăileanu şi Puiu danezii au nimerit-o bine. Ambii sunt artişti de marcă, maeştrii consacraţi ai celei de-a 7-a arte, care în ciuda tinereţii lor şi-au dovedit din plin deopotrivă entuziasmul pentru libertate politică şi artistică şi pentru explorarea de căi cinematografice noi, dar şi forţa estetică inovatoare. La fel şi net mai vârstnicul regizor elen Costa Gavras, un campion al filmului politic, semnatarul antologicului Z, care e de altfel şi invitatul de onoare al festivalului. Lui Gavras, care şi-a adus la Copenhaga şi ultimul lung-metraj i se va decerna un premiu pentru ansamblul carierei sale, conducerea festivalului hotărând să reproiecteze 6 din filmele sale.

Cristi Puiu, a cărui impresionantă peliculă „Marfă şi bani” a fost difuzată zilele trecute de canalul tv cultural germano-austriaco-elveţian 3 Sat le propune cinefililor danezi „Moartea domnului Lăzărescu”.

La rândul său, Radu Mihaileanu, celbratul autor al „Trenului Vieţii” prezintă la Copenhaga o coprodocţie franco-israeliană, intitulată „Va, vis, deviens”, sau „Live and Become” „Trăieşte şi devino” după cum se intitulează filmul său în engleză.

Din păcate Emir Kusturica s-a văzut silit să-şi contramandeze în ultima clipă călătoria la Copenhaga, interzisă de medicul său din pricina afecţiunii cardiace de care suferă regizorul bosniac.

Fixaţia organizatorilor asupra cinematografiei esteuropene nu-i defel întâmplătoare. Sperând să impună Copenhaga în lanţul celor trei mari festivaluri continentale, cele de la Berlin, Cannes şi Veneţia, danezii au constatat că zecile de mii de spectatori care s-au înghesuit anul trecut în cinema-urile capitalei scandinave şi-au manifest preponderent interesul pentru şcoli de film dinamice. Or, mai dinamice şi mai doldora de talente pe continent sunt tocmai cele răsăritene.

„O iarnă fără foc” se intitulează filmul elveţian al esteuropeanului Grzegorz Zglinski. „Fără de soartă”, un film de Lajos Koltai, reprezintă Ungaria. Rămâne de văzut cui îi vor surâde până la urmă soarta şi lebedele de aur daneze pe care, la capătul celor 11 zile de festival şi al al celor 111 proiecţii de lung-metraje le va decerna juriul condus de regizorul britanic Nicolas Roeg.