Prezenţa românească la forumul literar „Noua Europă“ din Düsseldorf

Manifestarea a fost organizată de Forumul germano-esteuropean Gerhart Hauptmann Haus în colaborare cu Universitatea Heinrich Heine din Düsseldorf, Biroul pentru Literatură al landului Renania de Nord/ Vestfalia şi Institutul Cultural Heinrich Heine. Cei aflaţi în sală au fost fascinaţi de prezenţa poetei Nora Iuga, de zâmbetul cald şi de privirea ei de copil entuziasmat. “Uitaţi-vă la mine şi imaginaţi-vă o fetiţă de cinci ani cu pistrui, care vizitează oraşul Düsseldorf cu părinţii ei artişti în 1935” – acestea au fost primele cuvinte ale Norei Iuga adresate publicului prezent la Institutului Cultural Heinrich Heine din Düsseldorf. Nimănui nu i-a fost greu să-şi imagineze entuziasmul acestei fetiţe, dar nici bucuria poetei de a fi revenit după 70 de ani într-un loc iubit în copilărie. Poeta a citit fragmente din volumul de poezie “Autobuzul cu cocoşaţi”, o viziune suprarealistă asupra haoticei lumi balcanice.

Herta Müller, i-a fermecat deasemenea pe iubitorii de literatură din Düsseldorf deja în prima seară a forumului, citind din volumul de poezie apărut în anul acesta, “Die blassen Herren mit den Mokkatassen” (“Domnii cei palizi cu ceştile de cafea”). Autoarea a prezentat şi vizual colajele compuse din cuvinte decupate şi lipite din ziare sau reviste, însoţite de desene cu tentă suprarealistă.

În cadrul forumului literar, Gabriela Adameşteanu a susţinut la Universitatea Heinrich Heine din Düsseldorf un referat despre literatura română din ultimii 60 de ani. Gabriela Adameşteanu i-a cucerit deopotrivă pe studenţi, dar şi pe ceilalţi participanţi ai forumului literar prin impresionantul nivel intelectual al referatului, dar şi prin umorul ei fin, reliefând de pildă asemănarea izbitoare dintre pasiunea criticilor români de a împărţi literatura riguros în generaţii şi imaginea unui dulap cu borcane. Gabriela Adameşteanu a citit şi fragmente din romanul “Dimineaţa pierdută” (publicat în România în 1984), care a apărut în această toamnă şi în traducere franceză la prestigioasa editură pariziană Gallimard. Prozatoarea prezintă cu o sensibilitate subtilă decăderea lumii interbelice în Bucureştiul comunist, mizeria sumbrei vieţi cotidiene, dar şi momentele de omenie şi compasiune.

Sibianul Joachim Wittstock, unul dintre pilonii principali ai literaturii de limbă germană din România, a fost singurul autor al forumului literar care i-a dezvăluit publicului un capitol dintr-un roman încă neterminat. Fascinantul fragment prezintă destinul unui student al facultăţii din Cluj în anii ‘60, arestat de Securitate fără a bănui măcar motivul. Absurditatea situaţiei şi prezenţa “martorului misterios”, care stă mut pe o bancă din apropierea căminului studenţesc, amintesc de atmosfera operelor lui Kafka.

Articole despre Joachim Wittstock şi numeroşi alţi autori de origine germană din România se vor regăsi în paginile unei noi enciclopedii a scriitorilor de limbă germană din sud-estul Europei, editată de Stefan Sienerth şi Peter Motzan de la Universitatea Ludwig Maximilian din München. Criticul şi istoricul literar originar din Timişoara, Eduard Schneider, este unul dintre pilonii acestui proiect, pe care l-a prezentat în cadrul forumului literar. Inedita enciclopedie va conţine şi articole despre autorii de origine română care scriu în limba germană. Articolele nu îi vor omite nici pe cei care au colaborat cu regimul comunist, evitând astfel o perspectivă idealizată asupra literaturii.