Președintele Iohannis grăbește învestirea unui nou guvern

Președintele Klaus Iohannis a surprins întrucâtva prin decizia de a urgenta procedura. ”La un an de la alegeri avem deja două guverne PSD eșuate”, a spus președintele, după care a adăugat: ”avem evident nevoie de un guvern pentru a scurta cât se poate de mult situația de incertitudine”. Președintele a părut hotărât să nu lase nicio perpsectivă unei crize prelungite, ceea ce sugerează că va numi un prim-ministru de la PSD, partid care are pe mai departe o majoritate bine constituită în Parlament.

Am spus că declarația a surprins întrucâtva, pentru că ea dezminte indirect întreaga reprezentare a situației pe care o făcuse opoziția din Parlament. Președintele PNL, Ludovic Orban, bunăoară, realizase o descriere catastrofică a majorității parlamentare, pretinzând că e dominată de lupte intestine și haos și că, prin urmare, în ciuda dificultății procedurale, nu exclude posibilitatea de a se ajunge la alegeri anticipate.

Cu toate acestea PSD pare mai curând unit decât dezbinat, ceea ce iarăși suprinde dacă ne raportăm la imaginea care a fost creată după recenta criză din sânul Guvernului. Luni seara, în cadrul conducerii lărgite a partidului, 60 de militanți au votat pentru demiterea lui Tudose, patru s-au abținut și alți patru au votat împotrivă. Proporția surprinde cel mai mult, căci  premierul Tudose, poate și cu ajutorul presei care a exagerat situația reală, a părut să reprezinte mai mult decât reprezenta în realitate. Au contribuit la această falsă imagine și unii opozanți ca Traian Băsescu, de pildă, care au amplificat indirect statura lui Tudose prin criticile adresate lui Dragnea.

În orice caz, reacția președintelui Iohannis nu dă speranțe Opoziției, căci preocuparea sa pentru grăbirea procedurii (”vreau să avem o procedură rapidă) nu permite liberalilor și USR nicio posibilitate de manevră parlamentară (ca să nu mai spunem că relațiile dintre PNL și USR nu sunt nici ele foarte bune).

Ce-i drept șansele erau mici oricum, căci UDMR, cel puțin, va fi și mai solidar cu viitorul guvern PSD-ALDE, cu atât mai mult cu cât Kelemen Hunor este primul care a cerut demisia lui Mihai Tudose. Dacă Mihai Tudose ar fi rezistat, el nu putea juca decât cartea antimaghiară, care ar fi contribuit abia ea la fisurarea majorității, prin alienarea parlamentarilor UDMR, neavând, în plus, nicio tangență cu o conduită europeană.

Este de presupus că președintele Iohannis cunoaște situația reală (nu cea din presă) în cele mai mici amănunte și de aceea este înclinat să grăbească la maximum procedura. Căci prelungirea consultărilor și a dezbaterii politice ar scoate la iveală și mai pregnant incapacitatea Opoziției de a constitui o majoritate. Am putea chiar presupune că graba protejează imaginea PNL. Este cert cel puțin faptul că președintele nu ia nicio clipă în serios ideea alegerilor anticipate, din moment ce a precizat că este preocupat să evite ca situația ”să degenereze în instabilitate politică”.

Președintele a chemat partidele la consultări miercuri, ceea ce înseamnă, pe de o parte, că lasă răgaz PSD-ului să-și aleagă un candidat credibil. Dar nici nu putea, pe de altă parte, să dea procedurii un curs și mai rapid, căci tocmai a sosit la București premierul Japoniei, Shinzo Abe, care va ocupa agenda președintelui pentru tot restul zilei de marți.

Acum să ne întoarcem o clipă la ziua de luni. Liviu Dragnea a fost extrem de prudent, evitând să aducă acuzații fostului premier Tudose și oricui altcuiva. Abia la insistențele ziariștilor, care îi ceruseră să explice care a fost sursa conflictului din Guvern, el a vorbit despre ”un personaj veninos dintr-o instituție românească care face și care va face mult rău”. Ziariștii, la curent evident cu toate suspiciunile, i-au cerit să precizeze dacă se referă la SRI sau la DNA, dar Liviu Dragnea a ocolit, firește, răspunsul. El a sugerat doar că Mihai Tudose ar fi fost un naiv care a cedat unor abile manipulări, de care nici presa nu ar fi străină. Cu siguranță că nimeni nu l-a crezut. Mihai Tudose nu a făcut niciodată figura unui naiv, spre deosebire de Sorin Grindeanu.