Prima zi a Conferinţei OSCE asupra antisemitismului

Cu apeluri cerînd combaterea fermă a antisemitismului a debutat miercuri la Berlin conferinţa OSCE consacrată flagelului urii faţă de evrei. La începutul celor 2 zile ale Conferinţei, la care participă peste 500 de oameni politici de rang înalt şi experţi din ţările europene, SUA şi Israel, preşedintele Germaniei, Johannes Rau a subliniat, că "orice atac asupra minorităţilor este şi un atac împotriva societăţii noastre". Reuniunea celor 55 de state OSCE se derulează la invitaţia ministerului german de externe.

E o conferinţă cu participanţi iluştri, care se desfăşoară într-un oraş cu antecendente istorice, nu departe de clădirea în care acum 60 şi ceva de ani s-a hotărît exterminarea evreilor europeni. Ministrul german de externe Joschka Fischer s-a dovedit sensibil la această apropiere, amintindu-le participanţilor la reuniune că, ”noi, germanii, dorim în calitate de gazde să ne asumăm responsabilitatea istorică şi morală care-i revine Germaniei pentru Shoa”. Termenul, împrumutut din ebraică, limba Bibliei şi a statului israelian modern desemnează Holocaustul, în speţă genocidul comis de către nazişti şi aliaţii lor asupra populaţiei evreieşti din Europa. Fischer a adăugat textual: ”Amintirea acestei monstruoase crime împotriva umanităţii va determina şi pe viitor politica Germaniei”.

Antisemitismul, (desemnînd ura faţă de evrei) nu este însă, din păcate, doar un fenomen istoric, aparţinînd trecutului, ci unul contemporan, o ameninţare actuală, o atitudine pe care n-o poate justifica nimic. La Berlin toată lumea s-a arătat de acord cu această evaluare. Iar împotriva antisemitismului trebuie luptat energic, împreună şi pe multe planuri – asupra acestui imperativ domneşte de asemenea consensul la reuniunea OSCE. Toţi participanţii la conferinţa berlineză au subliniat în context importanţa curajului civic, cerînd amplificarea lui. Toţi s-au pronunţat în favoarea unei culturi a toleranţei. In plus s-a recomandat dezbaterea lucidă şi raţională a fenomenului antisemit.

Şeful diplomaţiei americane, Colin Powell, şi-a manifestat îngrijorarea provocată de recrudescenţa incidentelor antisemite în ţările democratice, subliniind că ”suntem cu toţii de acord că trebuie luate măsuri hotărîte spre a se pune capăt acestei tendinţe alarmante”. Omologul său german a reliefat că ”antisemitismul ne ameninţă pe toţi”, reclamînd ca atare angajamentul societăţilor civile. Fiindcă ”modul în care îi tratăm în ţările noastre pe concetăţenii noştri evrei, spune mult despre noi înşine. Cît de bineveniţi sunt printre noi evreii constituie un barometru clar, măsurînd calitatea democraţiilor noastre”.

Preşedintele Consiliului Central al Evreilor din Germania, Paul Spiegel, a lansat un avertisment privind antiudaismul din centrul şi răsăritul continentului. În contextul iminentei extinderi a UE, el a remarcat că în multe din noile state membre formele vechi de ostilitate faţă de evrei n-au fost încă defel depăşite. Ceea ce înseamnă, că ”Europa extinsă va trebui să se confrunte mai intens cu antisemitismul de tip tradiţional, foarte răspîndit încă în multe ţări esteuropene. Ca atare, lupta împotriva tuturor formelor de antisemitism din Europa riscă să fie mai dificilă şi mai îndelungată decît s-a presupus în genere”.

In privinţa controverselor îndeosebi occidentale privind situaţia din Orientul Mijlociu şi conflictul israeliano-palestinian, în speţă tratarea de către israelieni a arabilor palestinieni, preşedintele Germaniei, Johannes Rau a avertizat faţă de antisemitismul purtînd masca unor aparent justificate critici la adresa statului evreu. ”A critica deschis politica guvernului israelian nu poate fi calificat drept un act de antisemitism, devreme ce prietenii trebuie să suporte şi controversa”, a spus Rau, precizînd însă că este obligatoriu să ne amintim că ”oamenii din Israel trăiesc încă de la înfiinţarea statului într-o stare de primejdie existenţială. Cei care încearcă să se transpună în situaţia lor îşi pot manifesta punctele de vedere critice, dar”, a mai subliniat Rau textual ”este convingerea mea, că trebuie s-o facă într-o formă adecvată”.

Participanţii la conferinţă, pentru a cărei desfăşurare mii de poliţişti au luat ample măsuri de securitate, şi-au exprimat speranţa că reuniunea se va încheia prin adoptarea unei declaraţii conţinînd deopotrivă măsuri concrete de combatere a antisemitismului, precum şi un semnal de solidaritate cu evreii.