Primul summit european privind integrarea romilor

La reuniune au fost invitaţi să ia parte atât factorii decizionali comunitari, cât şi numeroşi reprezentanţi ai societăţii civile. Scopul summitului este acela de stabilire a unor direcţii de acţiune în vederea ameliorării situaţiei romilor din Uniunea Euroapenă. Conform estimărilor, în spaţiul comunitar, trăiesc în prezent circa zece milioane de romi. Trei până la patru milioane dintre aceştia provin din noile state membre, România şi Bulgaria.

"Odată cu extinderea Uniunii către est, la 1 ianuarie 2007, a crescut şi numărul cetăţenilor comunitari de etnie roma şi sinti. Numărul acestora nu se cunoaşte cu exactitate întrucât mulţi îşi ascund originea de teama discriminării, dar se estimează că trei până la patru milioane provin din România şi Bulgaria. Zeci de mii dintre aceştia pot fi zăriţi la periferiile marilor capitale europene precum Paris sau Roma. Tema reuniunii de astăzi de la Bruxelles nu este una nouă: împreună, romii din Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia şi Cehia sunt la fel de numeroşi, în Uniunea Europeană, precum danezii ori finlandezii. Deşi prezenţa lor pe continent are o vechime de mii de ani, romii încă nu se potrivesc în niciun sertar european. Cine îi califică drept "minoritate etnică" frizează cinismul", notează Norbert Mappes-Niediek în ediţia online a cotidianului Frankfurter Rundschau. "Doar o jumătate de milion de cetăţeni români se declară de etnie roma, deşi numărul membrilor aparţinând acestei comunităţi este mult mai mare în realitate".

Dacă a fi rom este o identitate, atunci vorbim despre una deseori renegată. Reprezentanta unei organizaţii de întrajutorare povesteşte cum, pentru a scăpa de culoarea pielii, o fetiţă şi-a frecat faţa cu peria. Dar, şi ca minoritate prinsă în capcana sărăciei, romii au provocat perplexitate. Nici naziştii nu s-au putut decide pe cine să dispreţuiască mai mult: pe romii de rasă pură sau pe cei amestecaţi. În întreaga Europă, în perioada celui de-al Treilea Reich, au fost ucişi o jumătate de milion de "ţigani", aşa cum erau numiţi atunci.

"Peste tot autorităţile încearcă să reducă numărul reprezentanţilor diferitelor minorităţi, dar nu şi când vine vorba de romi. În România, 350.000 de elevi sunt considerati romi. Cu cât mai mulţi, cu atât pot fi parcaţi mai uşor în şcoli rele, respectiv în clase speciale unde li se predă şi o oră pe săptămâna de romani, limba lor maternă. Bruxelles-ul încurajează autodeterminarea minorităţii roma, autonomia şi conştiinţa propriei valori, dar succesul este îndoielnic. Întradevăr, în România, există multe partide aparţinând acestei minorităţi, însă alegătorii lipsesc", mai scrie Frankfurter Rundschau.

Delegaţia română prezentă la Bruxelles propune crearea unei structuri instituţionale specializate, în cadrul Comisiei Europene, pentru a promova dialogul cu reprezentanţii romilor, în scopul identificării celor mai bune modalităţi de folosire a programelor şi instrumentelor comunitare. Propunerile prezentate la reuniunea de astăzi vor constitui direcţii de acţiune în vederea abordării subiectului şi în cadrul Consiliului European din luna decembrie.