Privatizarea BCR

A doua privatizare majoră după Petrom a fost adjudecată tot de către o companie austriacă. O surpriză totuşi, dacă ne uităm la felul în care a început cursa de privatizare a BCR. Până aproape de final, compania cea mai bine cotată pentru preluare a fost Deutsche Bank, scoasă însă din cursă în toamna acestui an. Statul român a mizat pe preţul cel mai mare încasat, şi nu pe planurile de afaceri sau soliditatea companiei. Surpinzător şi pentru că Erste Bank este considerată o bancă ce se adresează clienţilor de talie mică în toată Europa de Est, timp în care clienţii BCR sunt principalele companii active în România. De fapt, Erste Bank s-a declarat la început interesată în privatizarea CEC, scoasă la vânzare odată cu BCR.

Statul român va încasa în urma aceste privatizări numai 2,25 de miliarde de euro, sumă care este echivalentă acum cu 3 procente din produsul intern brut. Restul de bani se vor duce către Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare şi International Finance Corporation. BERD şi IFC vor încasa 1,5 miliarde de euro, pentru acţiunile cumpărate în 2003 la BCR cu numai 200 de milioane de dolari. Structura viitorului acţionariat al BCR arată în felul următor: 61 la sută Erste Bank, 30 la sută SIF-urile şi 8 la sută salariaţii băncii.

Erste Bank s-a dovedit foarte activă în Europa de Est, preluând acţiuni la mai multe bănci scoase la privatizare. Este vorba de bănci din Cehia, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Slovenia şi Serbia.

Spre deosebire de privatizări anterioare, în care acuzaţiile de corupţie împânzeau presa înaintea şi după încheirea procesului de privatizare, legat de licitaţia pentru BCR nu s-au formulat încă nici un fel de acuze. Procesul de privatizare a fost descris de către concurenţi ca transparent, o singură scăpare fiind preluată de presă, şi anume scurgerea de informaţii confidenţiale despre ofertele făcute de băncile rămase în cursă în septembrie. Chiar şi zilele acestea, înaintea aflării rezultatului, au existat semnale privind anumite scurgeri de informaţii, deşi guvernul a anunţat că oferta perdantului nu va fi niciodată cunoscută. În timp ce toţi oficialii români aveau b uzele sigilate, ziarele relatau sâmbătă că ministrul culturii Adrian Iorgulescu a declarat că preţul obţinut pentru BCR va fi semnificativ peste suma de 3 miliarde, şi că el are informaţia dintr-o recentă şedinţă de guvern.

Reacţiile din lumea politică şi economică vis-a-vis de privatizarea BCR nu au întârziat să apară. Preşedintele BCR, Nicolae Dănilă, a declarat că prevede înteţirea luptei între bănci pentru locul al doilea pe piaţa românească. Varujan Vosganian, preşedinte al comisiei Buget-Finanţe din Senat declară că cel mai important aspect în privatizarea BCR este că din acest moment, Banaca Naţională a României va fi nevoită să-şi implementeze politicile fără ajutorul principalului său partener din piaţă, BCR. Premierul Tăriceanu a declarat că banii obţinuţi din privatizare vor fi investiţi în proiecte importante, citez : „banii din BCR nu se vor risipi pe nimicuri, ci vrem să-i investim în lucrări de infrastructură, care să fie vizibile” am încheiat citatul. În acest moment se ştie doar că banii din privatizare vor fi depuşi într-un cont dintr-o bancă londoneză, iar plata efectivă se va realiza în 90 de zile de la semnarea contractului de privatizare.