1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

PRM caută sprijinul mişcării sindicale

Horaţiu Pepine3 septembrie 2004

Partidul România Mare intenţionează să încheie o alianţă electorală cu un partid al sindicatelor, înfiinţat recent, Blocul Naţional Democrat. PRM aflat în declin de popularitate încearcă să incorporeze o stîngă lipsită în prezent de reprezentare politică.

https://p.dw.com/p/B37I

Acest Bloc Naţional Democrat a fost înfiinţat de sindicaliştii de la Blocul Naţional Sindical, animat de militanţi foarte cunoscuţi, ca Dumitru Costin şi Matei Brătianu. Partidul înscris în luna iulie a acestui an nu a participat la alegerile municipale şi ca atare este lipsit complet de experienţa unor alegeri. Avantajul său ar consta în puterea organizatorică, domeniu în care are deja o îndelungată rutină.

BND se defineşte ca partid social de centru stînga, ceea ce în termenii politicii româneşti înseamnă că este de fapt cel mai de stînga partid nou apărut pe scena politică. Pînă la o mai vizibilă manifestare pe scena publica, identitatea lui este definită de liderii sindicali Dumitru Costin şi Matei Brătianu. Dacă primul este cunoscut în lumea sindicala ca un tehnician bine informat şi realist, care exagerează tonul unor revendicări doar din motive de persuasiune, al doilea este un veritabil stîngist, un socialist radical, care nu înţelege să facă concesii patronatelor.

Recent, PRM a făcut acestei tinere grupări oferta de a candida pe listele sale. Au avut loc mai multe întîlniri şi este posibil să asistăm în curînd la oficializarea acestei relaţii. Se pare însă că din această colaborare va avea de cîştigat mai mult Partidul România Mare. Sindicatele nu vor profita de pe urma acestei alianţe întrucît sindicaliştii ajunşi în politică, şi există deja multe precedente, îşi trădează invariabil tovarăşii de luptă. Miron Mitrea, de pildă, fost lider sindical a ajuns ministru al transporturilor şi nu ministru al Muncii. Are aşadar o agendă care nu-i îngăduie să-şi onoreze datoria morală faţă de cei care l-au propulsat.

PRM în schimb ar fi adevăratul beneficiar al acestei alianţe. Ultimele alegeri au înregistrat o scădere de popularitate a acestui partid care a avut o evoluţie mai ştearsă. Componenţa naţionalist şovină a fost atenuată, iar C.V. Tudor s-a dezis de toate păcatele sale anterioare. Or, retorica spaimei şi catastrofei pe care o cultiva PRM în trecut îi adusese foarte multe voturi din partea unui electorat sărac, nesigur pe ziua de mîine şi foarte labil emoţional. Constrîns de nevoile politice ale zilei, C.V. Tudor a îmblinzit tonul şi ca atare a pierdut şi o parte însemnată din fosta sa clientelă electorală. PRM caută acum să compenseze, adăugîndu-şi o latură stîngistă şi încercînd să se adreseze acelora care se tem de privatizare, investiţii străine şi integrarea în Uniunea Europeană.

O ştire cum ar fi una privitoare la concedierile survenite după privatizarea unei societăţi româneşti cu un partener străin va fi copios exploatată de PRM-ul aliat cu sindicatele. La Braşov, de exemplu la fabrica de bere Aurora, noul patron, compania SAB Miller, va concedia de la 1 noiembrie o treime din angajaţi. O astfel de ştire va reprezenta nucleul emotiv pe care se va plia campania PRM în această toamnă. Naţionalismul practicat mai discret, dar aliat cu stîngismul anticapitalist, va fi noua linie a lui C.V. Tudor.