Problema refugiaţilor nordafricani zguduie UE din temelii

Referitor la acest din urmă subiect, MÄRKISCHE ODERZEITUNG subliniază: "Interdicţia veşmântului care acoperă complet corpul vizează numai 2.000 de femei în Franţa, din care o treime s-au convertit la mahomedanism. Pe lângă acestea sunt multe femei musulmane care poartă din convingere cunoscutul batic, aşa-numitul ceador. Acestora ce să le interzici, dacă nu lucrează în administraţia publică? O eventuală interdicţie ar fi de altfel în distonanţă cu Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.... Până la urmă, femeile care purtau până mai ieri burqua, veşmântul integral, se vor vedea în situaţia de a nu mai ieşi din casele lor, fiindcă nu vor voi să-şi încalce tradiţia sau nu vor avea curajul să-şi denunţe soţii. Până la urmă, interdicţia rămâne o măsură populistă, decisă pripit de preşedintele Sarkozy, din dorinţa de a puncta în lupta culturală care încinge spiritele în Franţa".

LA STAMPA, ziarul italian care apare la Torino, consacră editorialul luptei dintre guvernul de la Roma şi UE în chestiunea refugiaţilor nord-africani care au invadat mica insulă italiană Lampedusa, din Marea Mediterană. "Încheierea fără rezultat a reuniunii miniştrilor europeni de Interne şi respingerea hotărâtă a cererii Italiei de a se bucura de solidaritatea celorlalte state comunitare în rezolvarea acestei chestiuni au mare răsunet la nivelul întregii UE. Problema este că şi unii şi alţii au dreptate. Italia afirmă just că valul de 25.000 de refugiaţi, dar mai ales sutele de mii care vor urma, constituie o ameninţare pentru securitatea ţării. Spiritul Schengen este acela de transformare a Europei într-un spaţiu în care indivizii se pot mişca şi pot lucra unde vor ei. Dreptate au însă şi cei care afirmă că 25.000 de refugiaţi nu sunt o mare problemă pentru o ţară ca Italia, având 57 de milioane de locuitori".

STUTTGARTER ZEITUNG evidenţiază pe acelaşi subiect: "Autorităţile ţărilor de provenienţă sunt sprijinite să împiedice ieşirea ambarcaţiunilor în larg. Dar, vrem noi ca noile guverne nordafricane să adopte aceleaşi măsuri draconice ca şi vechile regimuri, pe care tocmai le-au alungat de la putere? Scandalul este pe de-acum garantat la următoarea reuniune la vârf a UE, unde se va decide un pachet de ajutorare pentru Africa, inclusiv înlesnirea obţinerii vizelor de intrare în spaţiul Schengen. Între închiderea ermetică şi sloganul, adevărat de altfel, că Europa nu poate soluţiona toate problemele lumii există mult spaţiu pentru soluţii pragmatice", conchide ziarul din Stuttgart.

Cotidianul moscovit KOMMERSANT analizează atentatul din metroul de la Minsk. "Experţii sunt unanim de părere că în spatele atacului se află forţe interesate de destabilizarea Republicii Belarus. Dar, cu privire la provenienţa acestor forţe, dacă fac parte din opoziţie sau din rândurile puterii, dacă sunt agenţi secreţi scăpaţi de sub control sau sabotori din străinătate - aici lucrurile sunt cât se poate de neclare".

FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG îşi concentrază atenţia asupra încheierii luptei pentru putere din Coasta de Fildeş, avându-i ca protagonişti pe fostul preşedinte Laurent Gbagbo şi succesorul său Alessane Ouattara, prin arestarea primului de către cel din urmă. "Evenimentele din Coasta de Fildeş s-au succedat adesea surprinzător şi nu se ştie ce sfori se trag în culise. Multă vreme, preşedintele Ouattara, ales în noiembrie şi recunoscut ca atare de comunitatea internaţională, părea să fie în hotelul său din Abidjan un prizonier al lui Laurent Gbagbo. Adevărul s-a dovedit a fi exact pe dos. E de dorit populaţiei ca suferinţele pe care le-a avut de îndurat în timpul încleştării celor doi vechi rivali să ia sfârşit. Ţara este însă profund divizată şi luptele purtate atât de nemilos lasă puţin loc speranţei că cel mai mare producător de cacao din lume se va bucura de o pace durabilă.

Autor: Ioachim Alexandru
Redactor: Robert Schwartz