Probleme vechi, griji noi

"A spiona pentru pace”, „Miliarde şi mentalităţi” - cum schimbă milioanele de români care lucrează în străinătate chipul propriei ţări, „Are nevoie Afganistanul de democraţie?”

Cît de săraci sunt şi vor fi pensionarii germani ? Cui slujeşte greva mecanicilor de locomotivă de la Bundesbahn? Cum poţi scăpa basma curată din al treilea proces de evaziune fiscală cînd eşti fiul unui fost mare om politic german? - am enumerat doar cîteva din titlurile şi temele comentariilor publicate azi în ziarele din Germania.

Să începem însă cu ceea ce pare a-i durea mai tare pe locuitorii republicii federale: anunţata grevă a mecanicilor de locomotivă de la Bundesbahn. FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG recomandă şefului concernului Deutsche Bahn AG să nu cedeze presiunii greviştilor cu atît mai mult cu cît aceştia nu vor beneficia nici de sprijinul şi solidaritatea călătorilor. GENERAL ANZEIGER crede însă că actualul conflict ar fi putut fi soluţionat cu un dram de bunăvoinţă şi abilitate. Oricum, Germania se aliniază prin actualele mişcări greviste - şi piloţii LTU urmează exemplul conductorilor de tren - unei tendinţe demult împămîntenite în Italia, Franţa şi Anglia constată FRANKFURTER RUNDSCHAU şi explică de ce: pînă nu demult, piloţii, mecanicii de locomotivă, medicii şi alte categorii profesionale erau funcţionari de stat – locurile de muncă erau sigure, salariile mai mici decît în economia privată. Situaţia s-a schimbat, locurile de muncă au devenit nesigure, salariile au rămas la fel de modice aşa încît nu este de mirare că şi în Germania mişcările greviste încep să prindă rădăcini.

„Miliarde şi mentalităţi” se intituelază articolul publicat în DER STANDARD azi despre puterea economică pe care o reprezintă muncitorii sezonieri români care lucrează în străinătate. Fiecare a zecea familie din România depinde de banii rudelor care lucrează în străinătate - scrie ziarul austriac citat - relevînd carenţa forţelor de muncă specializate în ţară. Iar partidele politice încearcă şi ele să tragă spuza pe turta lor – deschizîndu-şi filiale în marile oraşe europene unde se află deja masive comunităţi româneşti. Reversul medaliei, semnalat deja deunăzi în NEUE ZÜRCHER ZEITUNG, nu trece nici el neobservat. Copiii celor plecaţi să cîştige bani în străinătate rămîn practic fără părinţi, lăsaţi în grija unor rude sau a vecinilor.

„Nu trebuie să lăsăm ca România să ne depăşească” titrează DIE WELT interviul lui Rheinhardt Rauball, unicul candidat la funcţia de preşedinte al Ligii Germane de Fotbal. In cuprinsul dialogului, Rauball se referă la filozofia transferurilor solicitînd maximum de eforturi pentru ca: „ ţări ca România să ne-o ia înainte”.

„A alerga în scopuri caritative” - titrează SCHWÄBISCHE ZEITUNG o relatare referitoare la un maraton danubian de la Donaueschingen , izvoarele Dunării, pînă în Deltă. Donaţiile de pe traseu vor fi vărsate în beneficiul căminului de copii din Tulcea „Centrul de plasament Christian” şi al unui spital din Vidin. Zguduit de situaţia unor spitale din România, un expert german în materie de administraţie spitalicească a iniţiat un program de donaţii – relatează azi cotidianul RUHR NACHIRCHTEN. Theo Püplichuisen şi-a încredinţat cîteva din însemnările de jurnal, amintitului ziar sub titlul ” Doctoriţa trăieşte într-un palat”, fiind vorba evident doar de directoarea spitalului.

In sfîrşit portalul de ştiri ad-Hoc news relatează azi despre procesul intentat presupusului şef al unei bande de români, falsificatori de cărţi bancare, acţionînd la nivel internaţional.

Cotidianul DIE WELT mai publică azi o sinteză a presei internaţionale referitoare la noua legislaţie a securităţii „ A spiona pentru pace” , ideea centrală a comentariilor fiind aceea că administraţia Bush nu se simte obligată să respecte nici legea nici constituţia.

„ Are nevoie Afganistanul de democraţie?” se întreabă din titlu autorul articolului de fond publicat tot în DIE WELT în cuprinsul căruia este problematizată misiunea internaţională în ţara de la poalele munţilor Hindukuş, concluzia fiind că dacă militarii alianţei NATO se vor retrage, vor trebui să lase în urma lor instituţii stabile. „Obiectivul major al misiunii este nu atît instituirea democraţiei cît un plus de securitarte, o legislaţie constituţională şi un sistem de educaţie şi învăţămînt care să ofere şanse tuturor. Vestul trebuie să mizeze pe forţa educaţiei iar aceasta nu poate să se manifeste decît în cadrul unor instituţii statale solide, stabile”.

Moartea cardinalului Jean Marie Aaron Lustiger este deplînsă de ziarele din Franţa. LE FIGARO consemnează omagiul pe care l-a adus cardinalului stins din viaţă în vîrstă de 80 de ani, noul preşedinte al Franţei Nicolas Sarkozy precum şi faptul că în cadrul ceremoniilor funerare, va fi rostită şi rugăciunea evreiască kaddisch.