1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Proiectul unei trupe europene de intervenţie rapidă

11 februarie 2004

O relatare de Carla Sappok, tradusă şi adaptată de Elisabeta Sturdza

https://p.dw.com/p/B1k2
În ciuda faptului că adoptarea unei constituţii a Uniunii Europene a eşuat, cooperarea europeană funcţionează bine în continuare, de exemplu în domeniul politicii de apărare şi de securitate. Propunerea, venind de la Londra şi Paris, de constituire a unei trupe europene de intervenţie rapidă prinde acum contur - fără participarea directă, dar cu sprijinul Germaniei.

Marea Britanie şi Franţa vor o nouă trupă de intervenţie pentru Uniunea Europeană. Aceasta nu are nimic de-a face cu trupa de intervenţie a Uniunii, formată din 60.000 de oameni, dar care nu există deocamdată decît pe hîrtie. Şi nici cu trupa de intervenţie NATO, ale cărei unităţi efectuează deja exerciţii împreună. Ea nici nu urmează să le facă concurenţă acestora. Noua propunere are în vedere o trupă mică, de 1500 de oameni, foarte bine instruită şi echipată, care să poată prelua misiuni speciale, în junglă, în deşert. Ea urmează să poată interveni, la cererea Naţiunilor Unite, oriunde în lume. De exemplu, dacă trebuie despărţite părţi beligerante sau dacă trebuie apărate minorităţi împotriva masacrelor. Trupa trebuie să poată intra în acţiune în cel mult 15 zile, iar misiunea nu trebuie să dureze mai mult de 30 de zile. De o astfel de unitate militară ar fi avut nevoie Uniunea Europeană anul trecut în Congo. În estul ţării s-a desfăşurat sub conducere franceză misiunea "Artemis", prima acţiune militară UE în afara Europei. Ea a trebuit să împiedice masacrarea refugiaţilor şi a rămas pe poziţie pînă cînd UNO a preluat operaţiunea. Germania a participat la acţiune doar cu sprijin logistic. Nici la noua iniţiativă Republica Federală nu va participa direct. Marea Britanie şi Franţa cooperează strîns în domeniul apărării, considerîndu-se centrul de greutate militar în cadrul Europei. Sunt şi singurele ţări din Uniune care au crescut continuu bugetul pentru armată. În anul 1998, britanicii şi francezii s-au întîlnit la Saint Malo, pentru a formula bazele unei politici de apărare europene de sine stătătoare. Întîlnirea a creat atunci o stare de indispoziţie Germaniei. Ceea ce nu este cazul acum. De altfel, toţi ambasadorii Uniunii Europene de la Bruxelles au reacţionat pozitiv la iniţiativa franco- britanică. Pînă în vara acestui an, planul urmează să fie definitivat, iar în 2007 trupa trebuie să fie aptă de a interveni. Fiecare ţară va decide dacă vrea sau nu să participe la această asociaţie militară. În viitor vor putea fi înfiinţate cîteva unităţi de cîte 1500 de oameni. În felul acesta se aplică principiul unei cooperări structurate, aşa cum este el prevăzut în viitoarea constituţie. La un anumit proiect, nu este nevoie să participe întreaga Uniune Europeană, ci doar cîteva ţări interesate. În cazul recentei propuneri, criteriul este asigurarea competenţei militare pentru intervenţii speciale rapide. Or, nu multe ţări pot îndeplini condiţiile impuse de acest criteriu. Deocamdată, Marea Britanie şi Franţa se vor mulţumi doar cu strînsa lor cooperare.