1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Propagandă şi adevăr

Rodica Binder26 august 2004

Atentat terorist sau simplu accident - se întreabă azi cotidianul german SÜDDEUTSCHE ZEITUNG comentînd , ca şi restul marilor ziare germane şi străine, prăbuşirea celor două avioane de pasageri din Rusia, soldată cu pierderea a aproape o sută de vieţi omeneşti. Va putea oare aiatolahul Sistani pune capăt dramei din Nadjaf ? Îşi va asuma în cele din urmă Pentagonul responsabilitatea pentru comiterea abuzurilor de către militarii americani în sinistra închisoare Abu Ghraib din Bagdad ? Cînd vor înceta est - germanii să mai protesteze împotriva pachetului de reforme cunoscut sub denumirea HARTZ IV - devenită nomina odiosa ? Iată principalele incertitudini pe care comentariile asupra cărora ne vom opri încearcă

https://p.dw.com/p/B183
Imagine: AP

să le risipească.

Este foarte greu pentru cei care cunosc situaţia din Cecenia, care ştiu că la finele săptămînii în republica secesionistă din Caucaz vor avea lor alegeri prezidenţiale , să nu coreleze catastrofa aviatică petrecută în 24 august în Rusia cu incidenţa unui act teorist , cu atît mai mult cu cît nici atentatele anterioare care au fost puse pe seama Ceceniei nu au putut fi pe deplin clarificate - dă de înţeles cotidianul GENERAL ANZEIGER. Si aceasta fiindcă, potrivit opiniei clar exprimate de FINANCIAL TIMES DEUTSCHLAND , conducerea Rusiei operează cu jumătăţi de adevăruri, presupuneri, cu un coeficient minim de informaţii clare. Astrologia Kremlinului , disciplină ştiinţifică de vîrf în timpul existenţei Uniunii Sovietice, reînvie. Slujbaşii lui Putin fac tot posibilul să juguleze fluxul informaţiilor excluzînd din calcul eventualitatea unui atentat terorist comis asupra celor două avioane, ipoteză care nu se potriveşte deloc cu planurile preşedinţiei care se străduie să alimenteze impresia că ar controla pe deplin situaţia din Caucaz. Si de aceea, la fel ca în tragediile precedente, cum ar fi drama ostatecilor din teatrul moscovit şi natura gazului narcotic utilizat pentru a-i elibera pe prizoneiri, ne îndoim că vreodată informaţiile conţinute în cutiile negre ale celor două avioane vor fi aduse la cunoştiinţa opiniei publice- scrie WESTDEUTSCHE ZEITUNG .

Şi ce are vestul de spus la toate acestea se întreabă cotidianul DER TAGESSPIEGEL de la Berlin, pentru a da imediat următorul răspuns: cancelariile europene şi-au întors demult privirile de la Caucaz.

Si le-au întors desigur spre Irak, cu consternare, teamă dar şi speranţă.Consternare datorată abuzurilor comise de militarii americani asupra deţinuţilor irakieni din închisoarea Abu Ghraib , capitol care a adus imense prejudicii bunului renume al Americii în lume şi care relevă , aşa cum din nou SÜDDEUTSCHE ZEITUNG scrie, că războiul irakian nu a fost un succes fiindcă pacea nu a fost bine pregătită.

Derapajele au început la Casa Albă consideră FRANKFURTER RUNDSCHAU, cînd preşedintele George Bush junior, în mod cu totul discreţionar, a scos din funcţiune mecanismele de protecţie ale Convenţiei de la Geneva, atît în cazul Afganistanului cît şi la Guantanamo creînd astfel premizele abuzurilor comise în Irak. Pentru ziarul german citat răspunderea pentru aceste orori o poartă Casa Albă şi Pentagonul. Ideea o regăsim şi în cotidianul BASLER ZEITUNG din neutra Elveţie .

Iar cotidianul THE GUARDIAN din mai puţin neutra Mare Britanie comentează amplu comportamentul Casei Albe pe fundalul situaţiei critice din Irak dar în contextul campaniei electorale deplîngînd faptul că aroganţa şi erorile grave provocate de incompetenţa administraţiei Bush sunt scoase din discuţie.La congresul republicanilor, Şeful Casei Albe s-a prezentat pomădat şi scrobit după ce a măturat în prealabil sub covor realitatea ucigătoare şi infatuarea ideologiei sale.

Acelaşi ziar aminteşte că numărul militarilor americani care şi-au pierdut pînă acum viaţa în Irak ajunge în jurul cifrei de o mie, fără a pomeni numărul celor răniţi sau mutilaţi.

Între timp, reapariţia pe scena politică a liderului religios şiit al Sistani care nu a condamnat explicit intervenţia americană în Irak , pronunţîndu-se în favoarea unui stat ne - teocratic, este salutată de majoritatea comentatorilor. Ajatollahul Al Sistani poate fi ultima instanţă care ar putea opri drama din Nadjaf scrie HANDELSBLATT, nu fără a remarca şi riscul unei împotriviri a lui Moqtada el Sadr la intenţiile concurentului său religios. Marşul pe care Sistani l-a ordonat şiiţilor spre Nadjaf pentru a proteja acest oraş sacru al musulmanilor, crează noi probleme militarilor americani dar evidenţiază şi că actualul guvern de tranziţie nu se bucură deloc de autoritatea şi spriijinul populaţiei irakiene scrie BERLINER ZEITUNG.

Revenim în Germania unde în dezbatere se află un nou concept salariul de bază minim . In timp ce în apus ideea devine acceptabilă ( salariul minim de bază fiind deja curent în multe democraţii occidentale ) în estul Germaniei împotrivirile se fac din nou vehement auzite. MÄRKISCHE ALLGEMEINE consideră că o astfel de formulă salarială ar face absurde reformele conţinute în aşa numitul pachet Hartz IV, argumentînd şi de ce.

Dacă salariul de bază minim e prea ridicat întreprinderile nu vor angaja noi forţe de muncă, dacă este prea scăzut nimeni nu va avea de profitat de pe urma lui.

Oricum ar sta lucrurile , în est protestele vor continua: vîntul semănat în urmă cu 15 iscă furtuna acum scrie MÜNCHNER MERKUR atrăgînd atenţia şi asupra primejdioasei radicalizări a spectrului politic.

Oricum ar sta lucrurile, uneori de departe ele pot fi mai bine percepute. Căci - opinează de la Madrid El Pais, germanii s-au întins pînă acum mai mult decît le-a fost plapuma.Acum republica federală trebuie să se readapteze la noile condiţii pentru a putea redeveni locomotiva economiei europene.Pînă una alta ea este şi rămîne unul din cei mai "generoşi" contribuabili ai bugetului Uniunii Europene.