Propunerile americane pentru rezolvarea crizei datoriilor, respinse de finanţiştii şefi europeni

Unii din oficialii europeni prezenţi la întâlnirea din oraşul polonez Wroclaw s-au arătat de-a dreptul surprinşi de "îndrăzneala" şefului Trezoreriei americane, Timothy Geithner, de a da sfaturi privitoare la combaterea actualei crize.

Timothy Geithner a venit la reuniunea miniştrilor de finanţe din zona euro din Wroclaw în urma unei invitaţii primite din partea preşedinţiei poloneze a UE, fiind primul responsabil american cu o asemenea funcţie, care participă la o întâlnire a miniştrilor europeni de finanţe. Prezenţa acestuia la reuniunea din Polonia a fost privită cu maxim interes, mai ales în contextul în care preşedintele SUA, Barack Obama, a descris problemele statelor europene îndatorate peste măsură drept o "ameninţare la adresa economiei mondiale".

Dezamăgire americană

Aşteptările de la această întâlnire au fost mari. Discuţiile dintre partea americană şi finanţiştii europeni au fost însă lipsite de armonie şi înţelegere, lucru dovedit parcă şi de refuzul lui Geithner, care nu este defel un timid din punct de vedere mediatic, de a apărea în fotografia de grup.

Surse din cadrul delegaţiei americane au declarat că şeful Trezoreriei a fost dezamăgit de lipsa de unitate a celor 17 state din zona euro atunci când s-a discutat despre posibilele soluţii de depăşire a crizei monedei europene. Mai mult, acelaşi Geithner ar fi spus că discuţiile despre sfârşitul monedei euro ar trebui să înceteze.

Americanul a propus colegilor de pe bătrânul continent o suplimentare masivă a fondului european de stabilitate - a cărui valoare actuală se ridică la suma de 400 de miliarde de euro - astfel încât, în caz de nevoie, să poată fi susţinut un eventual faliment al Italiei, ţară aflată în degringoladă economică. În acest sens, Geithner a sugerat Băncii Centrale Europene să "cumpere" datoriile statelor europene cu probleme, pas care ar fi dus, cu ajutorul unor scamatorii financiare, la o suplimentare a fondului european.

Ideea americanului nu s-a bucurat însă de susţinerea miniştrilor europeni. Conform delegaţiei austriece, ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schäuble, ar fi spus că soluţia propusă de Geithner expune Europa unui şi mai mare risc de creştere a inflaţiei şi limitează masiv independenţa Băncii Centrale. Aproape identic au reacţionat premierul luxemburghez Jean Claude Juncker, care este şi şeful grupului euro, dar şi delegaţia Austriei şi a altor state europene.

Un nou fond european de stabilitate

Până la sfârşitul lunii septembrie, ţările din zona euro ar trebui să cadă de acord cu privire la un nou tratat care reglementează mecanismul de funcţionare şi "greutatea" fondului european de stabilitate. Astfel, odată trecut prin parlamentele naţionale, tratatul ar urma să stipuleze majorarea fondului la suma de 440 miliarde de euro, bani împrumutabili de către statele cu probleme. Pentru suplimentarea fondului este nevoie de extinderea garanţiilor oferite de Germania şi alte state cu un buget mai solid.

Dacă noile reglementări vor intra în vigoare la termenul stabilit, Grecia va beneficia de o nouă tranşă de împrumut la jumătatea lunii octombrie, în cazul în care a îndeplinit condiţiile pe care şi le-a asumat şi care vor fi verificate de către UE, Banca Centrală Europeană şi FMI.

Despre situaţia din Grecia nu s-a discutat oficial la întâlnirea din Polonia. Anterior, ministrul german al Economiei, Philpp Rösler, pomenise însă despre un posibil faliment al Greciei şi o ieşire a acestei ţări din zona euro. Cancelarul Angela Merkel a respins însă această idee.

Autor: Bernd Riegert / Vlad Drăghicescu
Redactor: Robert Schwartz