Protecţia mediului nu este în prezent prioritară

Munca e deja făcută, chiar înainte de sosirea celor aproximativ 100 de şefi de stat şi de guvern în centrul de conferinţe din metropola braziliană Rio de Janeiro. Pe cele 50 de pagini ale declaraţiei finale, echipele de negociatori din aproximativ 190 de ţări au ajuns la o înţelegere. Cu toţii se obligă să stimuleze aşa-numita Green Economy, deci economie ecologică şi durabilă, dar fără a specifica începând de când, cum, şi care sunt scopurile urmărite.

Statele, se arată în declaraţia finală, îşi vor alege singure drumul spre Green Economy. De asemenea, se obligă să confere o mai mare însemnătate programului de mediu al ONU, intitulat UNEP, să ia măsuri de îmbunătăţire a protecţiei mediului marin şi a climei. Organizaţiile ecologice din toată lumea, care şi-au trimis reprezentanţi la Rio, sunt dezamăgite de rezultat, calificând declaraţia finală drept formă fără fond. Şeful Uniunii pentru mediu şi protecţia naturii din Germania ( BUND), Hubert Weigert, afirmă că documentul înseamnă "înmormântarea protecţiei mediului la nivel global." Politicienii germani spun însă că le-a fost imposibil să obţină mai mult.

Tot la Rio s-a dat cu două decenii în urmă startul unei campanii globale de protecţie a mediului sub egida ONU. Statele s-au angajat, în cadrul unei conferinţe legendare, să reducă emisiunile de gaze cu efect de seră, să combată sărăcia în lume, să acţioneze pentru prezervarea diversităţii speciilor. De atunci, mai nimic pozitiv nu s-a întâmplat, iar emanaţiile de noxe s-au mărit în ultimii 20 de ani cu 40 la sută.

La centrul de conferinţe, situat la 40 de kilometri în afara oraşului Rio, a sosit Peter Altmeier, ministrul german al Mediului. Acesta, după ce a studiat compromisul la care s-a ajuns, vorbeşte despre un prim pas ezitant, făcut în direcţia unei economii globale care să ţină cont mai mult de problemele de mediu. Altmaier se află în funcţie de doar câteva săptămâni şi conferinţa de la Rio este prima sa apariţie pe scena internaţională. Statele lumii, afirmă politicianul creştin-democrat, au în acest moment griji mai presante decât protecţia mediului, spre exemplu criza datoriilor de stat. "Dispunem acum de o bună bază de pornire pentru anii viitori. Nu este încă vorba de o mare victorie, aceasta nici nu era de aşteptat în contextul în care ne aflăm. Am obţinut însă mai mult decât decât se credea încă în urmă cu o săptămână."

Declaraţia finală poate să devină acum importantă pentru programul de mediu al ONU (UNEP), în ciuda inconsistenţei sale. Organizaţia, cu sediul la Nairobi, în Kenia, nu are fonduri suficiente pentru a stimula protecţia mediului la nivel mondial. Bugetul, alcătuit din contribuţia benevolă a aproximativ 50 de state, se ridică la numai 300 de milioane de euro anual. Pe viitor însă, toate statele membre ONU se vor afilia şi UNEP, astfel că organizaţia de la Nairobi va avea acelaşi statut cu alte organizaţii depline ale Naţiunilor Unite, cum este de exemplu Organizaţia Mondială a Sănătăţii, iar bugetul său va creşte simţitor.

Deosebit de dure au fost negocierile când s-a abordat tema protecţia mediului marin. UE voia să obţină înfiinţarea unor zone de protecţie în apele internaţionale. SUA, dar şi Venezuela, au fost strict împotrivă. De aceea, gazdele braziliene au trecut la început tema între paranteze. În declaraţia finală, pasajul cu protecţia mărilor a fost totuşi introdus la insistenţele Europei, dar rămâne de văzut în ce măsură mediul marin va avea de profitat de pe urma acestei insistenţe.

Miercuri sosesc în metropola braziliană aproximativ 100 de şefi de stat şi de guvern. Francois Hollande este de exemplu anunţat, la fel Vladimir Putin sau Hillary Clinton. Angela Merkel a comunicat deja cu câteva săptămâni în urmă că nu poate participa, din cauza crizei din zona euro. Că şefii de stat şi de guvern vor mai aduce modificări declaraţiei finale - nu este de aşteptat.