Proteste la Istanbul faţă de sentinţa din cazul Dink

Evenimentele din 1915-1916 nu mai constituie un subiect tabu în societatea turcă. Controverse nu mai există decât asupra chestiunii dacă moartea celor 1,5 milioane de armeni (conform surselor armeneşti) în timpul Primului Război Mondial a fost sau nu genocid. Surse turceşti vorbesc despre 200 de mii de victime, care au fost masacrate în dimpul deportării.

Ziaristul turc de origină armeană Hrant Dink a fost ucis pe 19 ianuarie 2007, ziua în amiaza mare, în faţa sediului gazetei "Agos", la care lucra. Moartea lui nu a fost însă zadarnică, fiindcă acum se discută deschis despre cele întâmplate cu aproape un secol în urmă. La cinci ani de la uciderea ziaristului, în centrul Istanbulului a avut loc un marş al tăcerii, la care au luat parte zeci de mii de oameni.

Demonstranţii nu au comemorat numai sângerosul incident. Ei au protestat în tăcere şi împotriva achitării altor 19 co-acuzaţi, pe lângă criminalul propriu-zis, care se află deja în închisoare. Hotărârea instanţei penale din Istanbul din 17.01. 2012 este considerată motivată politic de opinia publică.

Ucigaşul lui Hrant Dink a fost condamnat în iulie anul trecut de un tribunal pentru minori la 22 de ani şi 10 luni detenţie, fiindcă la data comiterii crimei era în vârstă de 17 ani. De asemenea, unul din cei 19 co-acuzaţi a fost condamnat la închisoare pe viaţă pentru "instigare individuală la crimă". Totuşi, şi el, ca şi ceilalţi 18 co-acuzaţi, a fost achitat de acuzaţia că ar fi înfiinţat o organizaţie teroristă. Procuratura a anunţat deja că va ataca sentinţa cu recurs, fiindcă dispune de suficiente dovezi care atestă formarea unei organizaţii teroriste de extremă dreaptă.

În timpul vieţii, Hrant Dink s-a implicat neobosit pentru normalizarea raporturilor dintre Turcia şi Armenia. În acelaşi timp, el a avertizat străinătatea să nu instrumentalizeze politic tema "genocid împotriva armenilor".

Marşul tăcerii de la Istanbul este cel mai bun semn că democraţia trăieşte în Turcia. Totuşi, deşi ţara are ambiţii europene, opiniile contrare ideologiei oficiale sunt sancţionate şi astăzi. La Ankara guvernează deja de un deceniu partidul moderat islamic AKP, al premierului Recep Tayyip Erdogan. În ultimii 10 ani, electoratul formaţiunii la putere a crescut de la 34 la 50 la sută.

Din zelul reformator de odinioară, ca precondiţie pentru admiterea în UE, nu a mai rămas mare lucru. Nici pentru iniţiative curajoase necesare pentru normalizarea relaţiilor cu Armenia vecină, puterea de la Ankara nu pare să mai manifeste interes.

Autor: Baha Güngör / ia
Redactor: Rodica Binder