Protestele tinerilor din Franţa

O atmosferă generală de protest a cuprins capitala franceză. Nu este vorba doar de tinerii care se revoltă împotriva controversatului proiect de lege al premierului Dominique de Villepin care diluează protecţia legală pentru angajaţii nou-intraţi pe piaţa muncii - şi mii de foşti muncitori feroviari sau studenţi ai facultăţii de sport au ieşit pe străzi. Un student din oraşul Brest din vestul Franţei declară îngrijorat:

"Bineînţeles că întregul sector al învăţământului este afectat de noile programe de restructurare, dar domeniul sportului va suferi deosebit de mult. Pentru guvern este simplu să reducă fondurile pentru orele de sport şi de desen, deoarece nu există multe proteste. Din acest motiv am adunat bani pentru a veni într-un număr cât mai mare aici la Paris ca să ne exprimăm furia."

Un profesor de la universitatea Le Mans, aflat la doar 100 de metri în spatele studentului intervievat anterior, s-a solidarizat cu tinerii din convingere:

"Împărtăşesc furia studenţilor. Foarte mulţi tineri se află în prezent pe băncile facultăţilor şi chiar acum se reduc atâtea locuri de muncă, creând astfel multă nelinişte. Anul viitor va fi din nou nevoie de angajaţi temporari, care pot fi daţi afară oricând, chiar dacă ţara noastră are nevoie de un serviciu public puternic,” a declarat profesorul.

Ampla demonstraţie din după-amiaza zilei de ieri a decurs paşnic. Dar la fel ca în ultimele zile, seara s-a ajuns din nou la excese de violenţă. După sfârşitul marşului de protest, au avut loc ciocniri între extremişti de stânga şi de dreapta şi forţele de ordine. Numeroşi protestatari au aruncat cu pietre, scaune şi gratii spre poliţişti. Deasupra Sorbonnei, devenită în urma revoltei din 1968 un simbol al protestelor studenţeşti, plutesc nori de fum, o librărie din apropiere fiiind incendiată. Alţi demonstranţi au demolat cafenele şi au dat foc maşinilor din zonă. Imaginile sumbre amintesc de revoltele din suburbiile Parisului care au avut loc în noiembrie 2005.

Ministrul de interne Nicolas Sarkozy a declarat că aproape 180 de persoane au fost arestate în capitală şi aproximativ 300 în întreaga ţară. Aceste veşti îi neliniştesc pe studenţi, revolta lor riscând să fie discreditată de acţiunile violente ale diferiţilor scandalagii care nu fac parte din rândurile lor. În momentul de faţă, două treimi dintre francezi au declarat că manifestă înţelegere pentru protestele tinerilor, conform ultimelor sondaje de opinie.

În rândurile studenţilor creşte însă şi nemulţumirea: tot mai mulţi tineri francezi nu mai vor să accepte blocarea clădirilor universităţii. Unii dintre ei încearcă să schimbe situaţia pe cale juridică, alţii îşi continuă studiile cu ajutorul unor cursuri transmise live prin internet. Anne-Claire, o studentă în vârstă de 21 de ani, stă în faţa universităţii Sorbonne cu o pancartă de protest:

„Nu vrem să punem capăt demonstraţiei, ci să oprim blocarea accesului în universitate, pentru a ne continua studiile. Nimeni nu vrea să-şi pună în pericol diploma. De asemenea, gestul nostru este motivat de respectul faţă de democraţie, dreptul la educaţie fiind unul dintre drepturile noastre fundamentale,” a subliniat tânăra studentă.

Nici studenţii străini nu sunt încântaţi de blocarea accesului în clădirile universităţilor. Printre aceştia se numără Kathleen Poege din Leipzig, studentă la sociologie, care a declarat:

"Pericilitarea încheierii anului universitar dovedeşte o lipsă totală de resonsabilitate. De altfel, ceea ce se întâmplă aici contrazice principiile democratice. Se pare că între 20 şi 50 de persoane blochează campusul şi 500 de studenţi stau în faţa intrării şi strigă „Vrem să intrăm, vrem să studiem, nu dorim în nici un caz să repetăm anul universitar!” Nimeni nu ştie cum va evolua situaţia. Dacă protestele vor mai continua câteva săptămâni, avem cu toţii o problemă cât se poate de serioasă.”

Sfârşitul protestelor nu pare însă iminent. Numărul universităţilor blocate creşte pe zi ce trece şi tot mai multe licee li se alăturează studenţilor. „Un val de protest a cuprins întregul tineret şi ne va aduce victoria”, a declarat liderul organizaţiei studeţeşti UNEF Bruno Julliard cu optimism.

Pentru ziua de sâmbătă sunt prevăzute pe plan naţional acţiuni de protest organizate.

Premierul Dominique de Villepin şi-a exprimat dorinţa de a intra în dialog cu protestatarii, declarând în acelaşi timp că nu este dispus să retragă sub nici o formă la controversatul proiect de lege. Sindicatele şi studenţii au subliniat însă că protestele nu vor înceta înainte ca guvernul să renunţe la „contractul primei angajări”.