Putere şi renumeraţie mică, după buget Coane Fănică

Puterea Germaniei este limitată - a declarat Angela Merkel, cerând lumii să nu suprasolicite Republica Federală, după cum relevă la unison Die Welt, şi Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Ambele ziare conservatoare germane se ocupau vineri pe larg de declaraţia guvernamentală rostită joi de cancelar cu privire la apropiatul summit G-20 şi la criza euro.

Merkel şi-a reiterat, în context, refuzul euro-bondurilor, al aşa-ziselor obligaţiuni europene, pe care guvernul german le consideră o formă pernicioasă de colectivizare a datoriilor. Ea a mai respins, odată în plus, şi programele de înviorare economică plătite de la buget, precum şi soluţiile "simpliste", care i se tot recomandă întru rezolvarea crizei.

Şi mai limitată, ba chiar extrem de "mică" a ajuns între timp puterea PDL. Anemia acestei foste formaţiuni guvernamentale a atins asemenea proporţii, încât ziarul austriac Die Presse a reacţionat la demisia în bloc a BNP afirmând că unii comentatori îi prevăd autodizolvarea.

Oarecare atenţie a generat situaţia din Egipt şi, mai cu seamă, ampla razie a forţelor de poliţie germane împotriva mişcării salafiste din Germania.

Că salafiştii şi Frăţiile Musulmane domină copios nou alesul parlament egiptean pare să-i îngrijoreze prea puţin pe editorialiştii de stânga din occident. Cei europeni se arată în genere alarmaţi doar de posibilul recul al procesului democratic în urma invalidării alegerilor parlamentare egiptene de către Curtea Constituţională de la Cairo.

Cu atât mai mult vitriol li se rezervă islamiştilor radicali din Apus.

Dincolo de amănuntele percheziţiilor efectuate la moscheile, sediile asociaţiilor şi la domiciliile germane ale extremiştilor islamici, observatorii occidentali mai abordează câteva chestiuni de principiu.

Aşa de pildă unii analişti se arată uimiţi de faptul că autorităţile germane au ţinut să-i informeze pe ziarişti din timp, cu mult înainte de a-şi declanşa ampla acţiune poliţienească derulată în capitala Germaniei şi în varii oraşe din 7 landuri federale.

Unii se întreabă în ce măsură oficialităţile n-au încercat să manipuleze presa.

Fiindcă „violenţa (în numele religiei) pune capăt libertăţii religioase”, Süddeutsche Zeitung elogiază totuşi acţiunile anti-islamiste de joi.

Ziarul de stânga din München găseşte cuvinte de laudă în special pentru scoaterea în afara legii a unei asociaţii salafiste, acţiune menită, la urma urmei, să aplice prevederi constituţionale împotriva extremismului violent.

Dar ziarul bavarez nu-şi poate reprima oarecari critici la adresa ministrului federal de interne, un demnitar de centru dreapta, pe care-l bănuieşte că ar nutri suspiciuni ilegitime la adresa religiei celor patru milioane de musulmani din Germania. Oameni, ce nu doresc să fie confundaţi cu extremiştii.

La dreapta spectrului politic, Frankfurter Allgemeine Zeitung nu se arată defel încredinţat de utilitatea unor interdicţii de felul celei pronunţate ieri. Fiindcă, într-o democraţie, „nu poţi scoate în afara legii o mentalitate”, relevă ziarul din Frankfurt.

Totuşi, ziarul nu respinge de plano interdicţiile de asociaţii şi organizaţii extremiste. Folosul lor rezidă, cu precădere, „în descurajarea simpatizanţilor”.

Acestui scop i-ar fi servit de altfel şi alarmarea prealabilă a ziariştilor, după cum relevă „Westdeutsche Allgemeine Zeitung”. Potrivit ziarului din Essen, întreaga operaţiune şi-ar fi propus să fie o demonstraţie de forţă a democraţiei potente, capabile să se apere de duşmani.

Dar cum stăm oare cu prietenii? În estul Germaniei, Leipziger Volkszeitung le recomandă „membrilor comunităţii musulmane din Germania să se delimiteze de facţiunile radicale de genul celor alcătuite din salafişti, care abuzează de libertatea religioasă în scopuri criminale.”