Putin şi campania electorală din Rusia

Când o mână spală pe alta, de regulă ambele mâni rămân murdare. În Rusia sunt răsplătiţi jurnaliştii de la principalele două posturi de televiziune care au grijă ca preşedintele Putin să apară mereu într-o lumină bună. Aşa încât nici politicienii şi nici jurnaliştii nu vor deveni oameni mai buni. Proceduri care oricum nu susţin consolidarea democraţiei în Rusia!

În Rusia se desfăşoară, în mod oficial ce-l puţin, campania electorală în vederea scrutinului prezidenţial, dar nimeni nu se îndoieşte că actualul preşedinte va fi şi viitorul preşedinte al ţării. De aceea, tot oficial, Putin s- a pronunţat pentru respectarea libertăţii presei în Rusia. În realitate însă Kremlinul a cerut realizatorilor de programe de la radio şi televiziune să nu transmită interviuri cu anumiţi politiceini ruşi. De pildă cu deputatul Vladimir Ryşkow. Aflat în vizită la Berlin, Ryşkow a criticat în faţa parlamentarilor germani modul în care presa rusească ori nu acordă atenţie opoziţiei ori citează intenţionat greşit declaraţiile vreunui reprezentant al acesteia. Metode care amintesc de era comunistă în Rusia, au fost de părere deputaţii germani.

În discursul rostit joia trecută la televiziune, Vladimir Putin a deplâns chiar destrămarea fostei Uniuni sovietice, vorbind de o adevărată "tragedie naţională". Că acest lucru poate fi considerat o tragedie e limpede, întrebarea care se pune e însă pentru cine. Pentru statele baltice sau pentru Ucraina cu sigurnaţă că nu. Şi nici pentru tinerii ruşi care doresc să trăiască în libertate. Cei care regretă fosta Uniune Sovietică nu pot fi decât vechii comunişti care nu pot accepta prăbuşirea imperiuului roşu. Important nu e cât de mare şi puternic e un stat ci în ce condiţii trăiesc oamenii săi, ce posibilităţi au aceştia să-şi dezvolte personalitatea.

Regretând vremurile apuse ale comunismului, Putin trece practic cu vederea şi propriile realizări în ce priveşte relansarea economiei ruseşti. Salariile şi pensiile se plătesc din nou cu regularitate. Dsigur că pentru unii astfel de realizări sunt insuficiente.

Dar motive reale pentru a deplânge regimul totalitar din Rusia nu există. Mai mult decât atât, Putin şi ceilalţi responsabili politici de la Moscova ar trebui să depună eforturi sporite pentru ca Rusia să devină o reală democraţie. Rusia dispune ce-i drept de un parlament, dar Duma nu face decât ceece i se dictează din partea preşedinţiei. Acelaşi lucru este valabil şi pentru camera superioară a parlamentului, care ar trebui să reprezinte interesele diferitelor regiuni ale ţări. În Rusia nu există o opoziţie parlamentară care să controleze politica guvernului, aşa cum nu există o justiţie independentă. E la fel de evident că în Rusia sunt puşi sub urmărire doar oamenii de afaceri care nu sunt de partea preşedintelui. Nostalgia care se face simţită la mulţi oameni poltici ruşi faţă de fosta URSS se poate constata şi în politica externă şi economică a Moscovei. În pofida promisiunilor repetate, Rusia nu intenţionează totuşi să-şi retragă trupele din Republica Moldova sau Georgia. Şi în aceiaşi ordine de idei, concernele ruseşti devin un braţ prelungit al ministerului de externe, prin cumpărarea şi controlarea unor concerne energetice din Belarus, Armenia sau Ucraina. Motivele petnru care întreprinderi ruseşti se angajează în statele CSI sunt de cele mai multe ori de natură politică şi mai puţin economică.

Să fie resturarea Uniunii Sovietice noua ideologie a Kremlinului? Ar fi o greşeală fatală, pentru Rusia înainte de toate.