Rătăciri occidentale

Pune computerul democraţia în pericol? Curtea Constituţională germană a interzis utilizarea computerelor în alegeri. „Sau mai precis a permis utilizarea unor astfel de aparate doar în condiţii foarte stricte”, scrie azi Suedeutsche Zeitung din Muenchen, care salută sentinţa, în măsura în care satisface „revendicarea civică privind exercitarea publică a controlului rezultatelor unui scrutin”. Ziarul german consideră însă că judecătorii ar fi trebuit să ceară şi dizolvarea Parlamentului constituit în urma unor alegeri derulate parţial cu ajutorul computerelor.

Koelnische Rundschau găseşte că modul clasic de a alege, cu hârtie şi creion, corespunde naturii democraţiei mai bine decât varianta modernă ce recurge la tehnica (încă prea lesne de manipulat) a electronicii.

E vorba, în esenţă de capacitatea de a se verifica în mod credibil autenticitatea rezultatului unui scrutin, relevă cotidianul berlinez Die Welt, care nu consideră însă că maşinile de calcul vor dispărea cu totul din procesele electorale.

Mulţi comentatori îşi exprimă uimirea şi nedumerirea iscată de rapiditatea extraordinară cu care un tribunal austriac l-a condamnat pe premierul creştin-democrat al Turingiei la o amendă pentru omor prin imprudenţă.

Dincolo de acest subiect, mai degrabă minor, analiştii se mai consacră şi principalelor contencioase internaţionale.

Cotidianul elveţian Neue Zuercher Zeitung abordează bunăoară ceea ce numeşte „Un aconto plătit într-un moment nepotrivit”. Este vorba de propunerea avansată de preşedintele Obama liderilor de la Moscova, privind eventualea renunţare la amplasarea scutului american antirachetă în estul Europei, în schimbul intervenţiei ruse pe lângă Teheran, menită să determine Iranul să renunţe la fabricarea bombei atomice.

„Kremlinul”, scrie ziarul, „are toate motivele să fie satisfăcut. Obama îşi demonstrează voinţa de a reaşeza relaţiile (SUA) cu Moscova pe baze noi. În fapt însă, e vorba de un acord împovărând terţi, întrucât cei doi parteneri încheie o înţelegere pe care ar urma s-o transpună Iranul. În lumea economică, asemenea afaceri sunt nule şi neavenite. În plus, se pune întrebarea dacă Rusia dispune de influenţa necesară spre a genera la Teheran o schimbare de curs în conflictul nuclear. Mai raţional ar fi fost ca America să ceară Moscovei să accepte integrarea în NATO a Ucrainei şi Georgiei", relevă ziarul.

Care precizează că litigiul iscat de scut e oricum o cacialma, devreme ce Moscova ştie că sistemul care ar urma să fie instalat în Cehia şi Polonia „nu e defel un scut ci, în cel mai bun caz, o perdea găurită. Una bună doar să intercepteze proiectile izolate, lansate de o putere de rangul doi din punct de vedere tehnic şi nu miile de rachete ruseşti ce pot fi oricând amplasate în submarine”.

Concomitent, ziarul îşi pune întrebarea ce anume urmăreşte această „concesie unilaterală” a Washingtonului şi evidenţiază în ce măsură Moscova a meritat-o. Cadoul american survine „la o jumătate de an după războiul ruso-georgian şi la doar câteva luni după ce Moscova i-a îngheţat pe esteuropeni. In fine, cu puţine săptămâni în urmă, Kremlinul a determinat Kirgistanul să închidă o bază aeriană americană”.

Nu e deci deloc de mirare că "Vladimir Putin îşi vede confirmată convingerea, că în relaţiile cu Occidentul provocarea şi perseverarea sunt rentabile", în timp ce "Polonia şi Varşovia se simt odată în plus mingi de pingpong", aflate la cheremul intereselor marilor puteri. "Relansarea relaţiilor e o formulă seducătoare, dar poate lesne induce în eroare dacă nu face decât să învăluie în ceaţă" problemele reale, mai scrie cotidianul din Zuerich care notează în concluzie: "Change, mult invocata schimbare, poate provoca şi rătăciri.