Războiul nervilor

Principala temă a editorialelor occidentale e controversata vizită a secretarului general al ONU, Kofi Annan, efectuată regimului fundamentalist-islamic de la Teheran în condiţiile în care Iranul sfidează Comunitatea Internaţională, iar la Teheran şi-a deschis porţile o expoziţie de caricaturi ce neagă Holocaustul.

„Nimeni nu se putea aştepta ca vizita lui Annan la Teheran să aducă vreun cîştig în conflictul nucelar cu Iranul", remarcă Financial Times Deutschland, exprimîndu-şi nedumerirea iscată de această călătorie. Ziarul îl critică pe Annan, scriind: „Cel puţin într-un domeniu ar fi trebuit ca secretarul general al organizaţiei mondiale să fie lipsit de orice echivoc, şi anume în cel al Rezoluţiilor Consiliului de Securitate ONU, care constituie prevederi valabile de drept internaţional. Or, a califica discuţiile purtate cu preşedintele iranian Ahmadinedjad drept ‚bune şi pozitive’ (aşa cum a făcut Annan) e prea puţin”.

Mai tranşant se manifestă Berlingske Tidende din Copenhaga. Ziarul danez descoperă echivocuri şi mai regretabile în discursul lui Annan, în speţă repetatele sale critici la adresa Israelului. „Intre timp, singurul stat de drept şi democratic din regiune e atacat cu regularitate de către reprezentaţii ONU, care, în mod sistematic judecă demersurile militare şi politice israeliene mai aspru decît pe cele ale Hizbolah. Chiar dacă toate aceste critici n-ar izvorî din reavoinţă, ele sunt totuşi neliniştitoare, devreme ce existenţa israelienilor e ameninţată de creşterea puterii siriene şi iraniene şi de perspectiva ca Iranul să-şi procure arme nucleare. In acest context, ieşirile lui Kofi Annan, care condamnă statul evreu sunt confuze, alăturea cu drumul şi greşite”, subliniază cotidianul danez.

Ziarul german de stînga, Sueddeutsche Zeitung se consacră poziţiei nehotărîte a europenilor, notînd că, „la ultima reuniune a miniştrilor de externe ai Uniunii s-a constatat că nici măcar optimiştii nu mai cred că Iranul ar mai fi interesat în mod serios în prelungirea negocierilor....Or, în toate discuţiile purtate cu Teheranul europenii au ameninţat că un eventual eşec al tratativelor privind sistarea îmbogăţirii uraniului va antrena consecinţe dure. E timpul ca vorbelor să le urmeze faptele”, subliniază cotidianul din Muenchen, care exclude însă opţiunea militară şi nu crede nici în utilitatea unor sancţiuni rapide şi dure, favorizîndu-le în schimb pe cele zise "inteligente".

Dar mai există şi comentatori gata să cedeze în actualul război al nervilor. Die Welt din Berlin se teme de consecinţele economice ale unor sancţiuni care, potrivit ziarului, „ar avea efecte limitate şi i-ar costa pe occidentali incalculabil de mult”.

Stuttgarter Zeitung merge chiar mai departe, cerînd negocieri cu orice preţ, inclusiv cu grupări teroriste şi state totalitare. Ziarul critică refuzul SUA de a discuta cu Iranul, şi pe cel al Israelului de a trata cu Hizbolah, opinînd că marginalizarea diplomatică a acestor forţe şi regimuri extremiste ar contribui la escaladarea confruntării.

Dar Tageszeitung din Berlin pune lucrurile la punct reliefînd preţul tot mai pipărat al succesivelor cedări occidentale şi internaţionale. „Ahmadinedjad şi-a întărit considerabil poziţia faţă de reformatori şi moderaţi mîndrindu-se cu justeţea cursului său extremist. Consiliul de Securitate, incapabil de acţiune, se vede transpus într-o postură ridicolă, după expirarea ultimatumului pe care l-a adresat Iranului”, cerînd stoparea îmbogăţirii uraniului pînă la sfîrşitul lunii august. Ziarul explică şi motivul acestei situaţiii. „Rusia şi China s-au opus din capul locului sancţiunilor, în timp ce europenii s-au şi înfricoşat, întrucît ştiu că sancţiunile implică pierderi proprii. Dar să fi aflat ei oare toate acestea abia acum?”

In fine, ziarele semnalează la unison capturarea numărului 2 al al Quaidei în Irak precum şi apelul lansat de adjunctul lui bin Laden, extremistul islamic egiptean al Zawahiri, ca occidentalii să se convertească la religia musulmană. Die Welt aminteşte că teroriştii al Quaidei fuseseră criticaţi în luma islamică pentru că „declanşaseră megaatentatele de la 11 septembrie 2001, fără să le dea ‚necredincioşilor’, în prealabil şansa de a-şi asuma legea islamică”. Or, actualul apel încearcă să le amplifice (creştinilor, oamenilor din apus) teama de un nou atentat de proporţii, fiind, ca atare, expresia războiului psihologic. „Dacă occidentul va pierde acest război al nervilor va eşua şi în lupta împotriva terorii”, conchide cotidianul berlinez.