Războiul uitat din Sudan

Diverse medii de informare africane relatează la rândul lor despre bombarbamente ale aviaţiei sudaneze. Ultimul, care a avut loc la începutul lunii februarie, s-ar fi soldat cu 17 victime şi ar fi afectat o şcoală.

"Armata nord-sudaneză încă mai încearcă să cucerească această zonă", este de părere Raphael Veicht, reprezentantul organizaţiei umanitare "Cap Anamur". De patru ani, organizaţia încearcă să asigure accesul la servicii medicale pentru oamenii din provinciile Kordofanul de Sud şi Nilul Albastru. Veicht a declarat pentru DW că raidurile aeriene sunt la ordinea zilei, iar acum, în perioada secetoasă, se înmulţesc inclusiv asalturile terestre.

Uniunea Africană, dar şi Statele Unite au solicitat regimului sudanez din capitala Khartoum să reia dialogul, respectiv să negocieze cu rebelii din Sudanul de Sud.

Petrolul, interes major

Unii experţi presupun că guvernul de la Khartoum are interese majore în ambele provincii, atât în Kordofanul de Sud, cât şi în Nilul Albastru, care vizează rezervele de petrol. De altfel, de la declararea independenţei Sudanului de Sud, în iulie 2011, au avut loc, în mod repetat, tensiuni la graniţa dintre cele două state. Cauza principală o reprezintă exporturile de petrol, respectiv profitul generat de comercializarea "aurului negru".

Kordofanul de Sud şi Nilul Albastru se află pe teritoriul Sudanului, la graniţa cu Sudanul de Sud. Iniţial s-a decis ca locuitorii celor două provincii să decidă în mod liber dacă vor să aparţină Sudanului sau, dimpotrivă, noului stat, Sudanul de Sud. Plebiscitul nu a mai avut însă loc, ceea ce, în opinia lui Ernst Jan Hogendoorn, reprezentantul organizaţiei non-guvernamentale International Crisis Group, "îi face pe oamenii din regiune să creadă că guvernul de la Khartoum nu îi reprezintă în mod corespunzător, motiv pentru care aceştia au început să reacţioneze".

Rebelii care opun momentan rezistenţă s-au autointitulat "Mişcarea sudaneză de eliberare nord" (SPLM-N). Mişcarea este, practic, desprinsă din SPLM, o grupare angrenată ani buni în războiul civil sudanez, soldat cu un tratat de pace care a dus la independenţa Sudanului de Sud.

Criză umanitară

În Kordofanul de Sud şi Nilul Albastru locuiesc peste 3,5 milioane de oameni, în majoritatea lor de culoare şi care se declară creştini sau adepţi ai unor religii animiste. De cealaltă parte, populaţia din nordul ţării este în mare parte formată din oameni cu piele deschisă la culoare, de religie musulmană. Această realitate ar putea fi de asemenea un motiv de apariţie a tensiunilor, cred unii analişti.

În răstimp, situaţia devine din ce în ce mai alarmantă în cele două provincii, mai ales din punct de vedere umanitar. Conform ONU, aproximativ 700 000 de mii de oameni sunt ameninţaţi de foamete.

În plus, este foarte greu de ajuns în aceste locuri, spun reprezentanţii diverselor ONG-uri prezente la faţa locului. La fel de greu le este celor din Kordofanul de Sud şi Nilul Albastru să părărească provinciile.

Cel mai apropiat refugiu este Yisa, un oraş din Sudanul de Sud, aflat aproape de graniţă. Aici se află în momentul de faţă peste 65 000 de mii de refugiaţi, iar lor li se adaugă, zilnic, alte trei mii de suflete. Cazurile de deces infantil şi de foamete se vor înmulţi, spun cei de la organizaţia "Medici fără frontiere". Situaţia este cu atât mai gravă cu cât conflictul este în plină desfăşurare, iar o soluţie pentru încetarea lui, departe.