Răzvan Mihai Ungureanu: schimbare în continuitate

Președintele a surprins aseară nu atât prin numele prim-ministrului desemnat, cât prin noua direcție pe care a trasat-o guvernului. Cu toate că declarase, în momentul de vârf al protestelor care îi cereau demisia, că nu va schimba nimic, de astă dată a indicat ca principală sarcină a guvernului ”creșterea treptată a nivelului de trai”. Nu a făcut nici o promisiune precisă și nu s-a angajat la nimic în mod irevocabil, dar a schimbat cu siguranță tonul.

Se poate obiecta că a fost doar o transformare retorică, deoarece nu a indicat nici o modificare în politicile guvernamentale: președintele a vorbit la fel ca și până acum de o mai bună utilizare a fondurilor europene, de crearea de întreprinderi mici și mijlocii și de redeschiderea unor exploatări miniere (Roșia Montana?).

Dar schimbarea fie și a discursului e un fapt notabil, căci guvernul Boc și întreaga administrație au suferit mult din pricina modalităților de argumentare. Maniera lipsită de tact în care a fost expediată problematica socială la capitolul parazitism, lene sau moravuri stricate, cu alte cuvinte reducţionismul perspectivei, a provocat o firească nemulțumire.

A surprins de asemenea că președintele a vorbit despre problematica economică mai mult decât primul ministru desemnat. Viitorul premier a fost nefiresc de laconic pentru un om politic care se pregătește să preia conducerea executivului în vreme de criză, cu manifestanții zilnice de protest și cu o piață financiară extrem de circumspectă.

Faptul că are ”opțiuni ideologice de dreapta”, după cum a indicat aseară, pare prea puțin pentru un candidat la funcția de prim-ministru. De fapt este aproape nerelevant pentru marea majoritate a cetăţenilor, mai ales astăzi după ce ”dreapta” a dobândit din cauza guvernului demisionar o semnificație destul de tulbure și nu întotdeauna agreabilă.

Dar probabil că Răzvan Mihai Ungureanu a simțit nevoia să se adreseze acelui nucleu dur al dreptei pe care politicile ezitante ale PDL l-a alienat de multă vreme. Capitalist hardline pentru unii, Guvernul Boc a fost prea puțin de dreapta pentru alții. Rămâne de văzut cum se va armoniza viziunea ”de dreapta” a premierului desemnat cu propunerile nediscutabile ale UNPR privind instituirea unui impozit asupra averilor mari.

Un alt mesaj surprinzător nu atât prin el însuși cât prin mutațiile de accent a fost cel privitor la corupţie. Preşedintele a trasat viitorului guvern sarcina de a continua lupta împotriva corupţiei ”în mod nediscriminatoriu”. Este prima dată când președintele spune așa ceva, cu aceste cuvinte, cu acest angajament clar de a nu favoriza pe nimeni.

În sfârşit, a surprins luni seara și laconismul primului ministru desemnat Răzvan Mihai Ungureanu. Cu toate că venea pe un fond de aşteptări imense, mai ales de natură socială, acesta a reuşit să fie atât de laconic, încât presa a fost nevoită să se mulțumească cu expunerea CV-ului său şi a frumoasei sale cariere academice.

Opinia publică, fie ea și din linia dură a simpatizanților președintelui, nu se mai lasă însă cucerită atât de ușor de figurile intelectuale. Experiența ultimilor ani, în care intelectualii cooptați în PDL au dezamăgit pe multă lume prin conduita lor subalternă, a readus în prim plan virtuțile pur politice, chiar dacă nimeni nu știe să le definească.

Demiterea lui Teodor Baconschi a fost cu siguranță un prim semnal că partidul nu mai acordă intelectualilor un cec în alb. Reacţia prim-vicepreședintelui PDL Sorin Frunzăverde ar trebui înțeleasă probabil în același registru: ”România academică nu e cea a contingentului imediat”, a spus el cu privire la desemnarea profesorului de istorie Răzvan Mihai Ungureanu.

Comentariile lui Sorin Frunzăverde au însă o încărcătură mai gravă, care anunță de pe acum reaprinderea conflictului în chiar sânul partidului de guvernământ: ”Este atipic să numeşti un șef al Serviciilor în funcția de premier − a spus prim vicepreședintele PDL − cu atât mai mult cu cât Mihai Răzvan Ungureanu a plecat de la Ministerul Afacerilor Externe ușor șifonat, dar reabilitat ulterior de Traian Băsescu”.

Paradoxal, în aceste împrejurări, reacția USL a devenit secundară. De altfel Victor Ponta a sugerat discret că Opoziția, deși va rămâne la fel de vocală, va renunța la boicot și se va concentra pur și simplu pe subiectul alegerilor.

Autor: Horațiu Pepine
Redactor: Ovidiu Suciu