Raportul Comisiei Europene şi urmările sale electorale

Atmosfera de la Bruxelles pare să fie mai severă decît pînă în prezent. Extinderea va continua, dar negocierile vor avea, probabil, reguli schimbate. Capitolele de negociere nu se vor mai închide pe baza unor promisiuni, ci numai după realizări concrete. În ce priveşte România ea ar putea fi supusă clauzei de prudenţialitate, care îngăduie Uniunii Europene să amîne aderarea cu un an dacă ţara candidată nu a îndeplinit integral condiţiile. Cel mai probabil România va rămîne în calendarul de aderare stabilit pînă acum, adică încheierea negocierilor la sfîrşitul anului şi semnarea tratatului de aderare, laolaltă cu Bulgaria, la mijlocul anului viitor.

Dar în mod cert va începe pentru România o perioadă dificilă pentru că o mulţime de restanţe sau promisiuni doar vag onorate vor trebui duse la îndeplinire. Are sau nu România economie de piaţă funcţională? Răspunsul din Raportul Comisiei, esenţial din punct de vedere politic, este, practic vorbind, mai puţin relevant. Cine cunoaşte economia românească ştie că piaţa este distorsionată de prea multe intervenţii ale statului şi că arieratele sînt încă mult prea mari. Guvernul care va fi instalat în această toamnă va avea de aceea, din punct de vedere economic, o sarcină grea. Dar totuşi nu atît economia va fi definitorie pentru anii care vor veni. Să ne amintim că raportul comisiei de politică externă din Parlamentul European, dominat de conservatori, a pus accentul pe îndeplinirea criteriului politic. Aşadar independenţa justiţiei, combaterea corupţiei şi libertăţile civice. Se pare că raportul care va fi dat mîine publicităţii nu ignoră situaţia precară a presei din România şi nici lipsa de rezultate convingătoare în combaterea corupţiei.

Aşadar o primă observaţie pe care o putem face este că aderarea României la Uniunea Europeană pretinde mai ales o schimbare de atmosferă politică. Alegătorii români vor trebui să răspundă la următoarea întrebare: Ce grupare politică şi ce candidat este mai credibil din puntul de vedere al combaterii corupţiei? Tema corupţiei va domina de bună seamă campania electorală, mai ales acum după ce alianţa de opoziţie PNL-PD l-a desemnat pe Traian Băsescu să candideze împotriva lui Adrian Năstase.

De asemenea o altă întrebare la care alegătorul va trebui să răspundă este ce candidat sau grupare reprezintă mai multă încredere din punctul de vedere al libertăţilor civile. Şi este vorba aici de respectarea proprietăţii private, restituirea proprietăţilor confiscate de comunişti şi nu în ultimul rînd libertatea de exprimare şi în mod particular libertatea presei. Guvernul actual şi-a atras critici prea multe din partea unei prese care s-a văzut sufocată de presiuni politico-economice.

Mai mult decît o schimbare de politici fiscale şi strategii economice, România are nevoie în procesul de integrare europeană de o schimbare a atmosferei publice, de o nouă modalitate de a face politică şi mai ales de schimbarea raporturilor dintre stat şi cetăţean. Statul a tins să intervină excesiv, nu doar în economie, dar chiar şi în relaţiile dintre indivizi. În orice caz viaţa publică din România are nevoie de mai multă libertate. Fără această schimbare de orientare politică, România va risca să fie sancţionată din nou sub aspectul criteriului politic aşa cum a făcut-o Raportul, conservator ca orientare, al Comisiei de politică externă din Parlamentul european.

În orice caz, Raportul Comisiei va avea un rol sporit în aceste alegeri din România. Fiecare observaţie critică va deveni relevantă din punct de vedere electoral, întrucît miza acestor alegeri este acum integrarea de facto a României în Uniunea Europeană.