Raportul Comisiei privind regimul constituţional – un act fundamental pentru viitor

Dacă Raportul prezintă mai multe soluţii la aproape fiecare problemă care ar înseamnă o hibă în actualul sistemului constituţional (sistem unicameral vs. bicameral, regim semi-prezidenţial atenuat vs. cel semi-prezidenţial forte – cazul francez sau cel parlamentar, apoi federalism – SUA vs. regionalism – vezi Spania), preşedintele a fost în schimb foarte direct cu ce l-ar avantaja în cazul modificării propuse de el.

Coordonatorul Comisiei prezidenţiale se declară independent

Ioan Stanomir, coordonatorul Comisiei prezidenţiale de analiză a regimului politic şi constituţional a şi declarat că „această Comisie nu a acţionat în nici un moment al existenţei sale ca un organism care să fi fost animat de o voinţă politică partizană”.

Dacă şeful statului vorbea, cu o anumită imprecizie, despre ce ar prefera (adoptarea unui regim semi-prezidenţial „coerent”, un sistem unicameral sau „un decupaj administrativ cu 9-12 judeţe sau regiuni şi o autonomie locală veritabilă”, Raportul Comisiei vorbeşte în termeni pragmatici de câteva modificări esenţiale în viitoarea Constituţie. Pe cuprinsul a 86 de pagini, Raportul reprezintă un adevărat tur de forţă asupra principalele instituţii constituţionale.

Comisia recomandă instituirea incompatibilităţii între funcţia de membru al Guvernului şi cea de parlamentar.

Secretarul Ştiinţific al Comisiei prezidenţiale de analiză a regimului politic şi constituţional, domnul Radu Carp, Conf. univ. dr. în drept şi ştiinţe politice, la Universitatea din Bucureşti în exclusivitate pentru Deutsche Welle:

Radu Carp şi sugestiile Comisiei

„Dacă vrem să avem o separare a puterilor, eu cred că este o măsură imperativă. Nu este firesc ca parlamentarii să fie în acelaşi timp şi membrii ai Guvernului pentru simplu fapt că blochează activitatea legislativului. În Raport sunt identificate 2 soluţii: demisia sau suspendarea pe perioada mandatului parlamentar. Actuala prevedere ar trebui modificată.”

Cât priveşte regimul unicameral, Radu Carp afirmă că ar fi avantaje şi dezavantaje. „Dacă se merge pe o reformă administrativă mai accentuată atunci se justifică un regim bicameral, dacă nu – se va merge pe sistemul unicameral.”

Comisia de revizuire mai recomandă ca judecătorii Curţii Constituţionale să fie propuşi de Preşedintele României, de pe o listă alcătuită de Consiliul Superior al Magistraturii, şi să fie numiţi de Parlament, după avizul comisiilor parlamentare de specialitate.

Radu Carp declară pentru Deutsche Welle că există prevederi care depind de natura regimului, dar există şi modificări care ar trebui făcute, în opinia Comisiei, obligatoriu.

Potrivit acestuia, prevederile se referă la regimul de incompatibilităţi al judecătorilor de la CCR.

O propunere inedită

"Experienţa ultimilor ani indică utilitatea regândirii manierei în care reprezentanţii naţiunii beneficiază de un regim derogatoriu", spun membrii Comisiei prezidenţiale. Ca atare, Comisia consideră că cererea de începere a urmăririi penale ar trebui să fie adoptată tacit dacă nu este supusă la vot, într-un interval de timp rezonabil de la data înregistrării cererii în Parlament. Radu Carp spune că este o soluţie inspirată din Constituţia Austriei.

„Am văzut că în ultimul timp, în Parlament se tergiversează aceste proceduri. Unele sisteme au prevăzut o astfel de procedură tacită, după trecerea unei perioadei de timp scurt, de regulă, o săptămână. Asta ar debloca refuzul Parlamentul de a pune pe ordinea de zi, aceste cereri”.

Comisia mai notează că transformarea adunărilor în corpuri de „juraţi” care evaluează, prin comisii speciale constituite, probele din dosare, este "abuzivă".

Nu se ştie care ar fi termenul limită în care se poate face o propunere de modificare a constituţiei. Primul-ministru Emil Boc a anunţat deja că va lua în calcul aceasta variantă, şi anume ca Executivul să ia în considerare un proiect de lege de revizuire a actului fundamental.