Raportul Moscovici amendat în Comisia pentru Afaceri externe a PE

În privinţa minorităţilor, au fost depuse mai mult de 6 amendamente care fac apel la autorităţile române să intensifice eforturile pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor sau pentru protecţia comunităţii maghiare. Pierre Moscovici a propus un compromis al celor 6 amendamente, comprimate într-unul singur. În paragraful întâi, se exprimă dorinţa ca legea minorităţilor să fie adoptată cât mai curând, recunoscându-se în acelaşi timp că de la raportul din mai 2006, România a făcut progrese. Se mai precizează Agenţia de Monitorizare a Rasismului şi Xenofobiei, va continua să monitorizeze situaţia din România şi după 2007.

Compromisul Moscovici a trecut la vot cu o modificare: se precizează că Agenţia monitorizează situaţia din România aşa cum o face şi pentru celelalte state membre. În ultimul paragraf al primului compromis recomandă Guvernului României să ia în considerare aspiraţiile comunităţii maghiare de autonomie culturală şi autoguvernare. Din păcate, ultimii termeni nu au o definiţie proprie şi nu pot fi interpretaţi în mod riguros. Rămâne de văzut dacă acest compromis va fi vot in plen, apoi dacă va fi însuşit de Comisie şi propus la vot în Consiliul de Miniştri. Ultimul paragraf recomandă Guvernului României să ia în considerare aspiraţiile comunităţii maghiare de autonomie culturală şi autoguvernare.

Mai trebuie precizat că, în Comitetul pentru Libertăţi Civile şi Afaceri Interne s-au dezbătut şi adoptat amendamente cu aceleaşi conţinut privind autonomie culturală şi autoguvernarea minorităţii maghiare însă ele nu au fost preluate în proiectul final.

Amendamentele aprobate în varianta finală

Excepţia: un compromis referitor la adopţiile internaţionale. Pe acest al doilea subiect principal, s-au purtat discuţii mult mai aprinse, existând opinia împărtăşită de mulţi parlamentari că adopţiile internaţionale ar trebui redeschise. Motivul principal ar fi protecţia copiilor abandonaţi, în condiţiile în care situaţia din orfelinate nu ar fi peste tot acceptabilă. Apoi, doar un singur stat membru a interzis adopţiile internaţionale, în speţă Grecia. În final, s-a adoptat un compromis care prevede o monitorizare a situaţiei vizând protecţia copilului după 1 ianuarie şi realizată de Comitetul pentru Libertăţi Civile şi Afaceri Interne.

Un alt amendament care a trecut la vot, cere autorităţilor române să trateze cu atenţie gestiunea deşeuri în industria minieră, în special cu privire la implicaţiile pentru mediul înconjurător al unui proiect cum este cel de la Roşia Montana.

„Evitaţi nominalizarea unor candidaţi cu trecut la Securitate”

Un amendament care a căzut la vot este cel al deputatei ecologiste Elly de Groen-Kouwenhoven cu privire la colaborarea cu Securitatea a unor viitori parlamentari români. În acest sens, reprezentanta „Verzilor”, făcea un apel la partidele politice şi la societatea civilă din România, să prevină nominalizarea unor candidaţi care să fi lucrat ca agent secret sau informator al fostei Securităţi sau care să fi fost implicat în acte de corupţie sau încălcări ale drepturilor omului. Socialiştii europeni au anunţat deja că se vor opune acestui amendament. Jurnalista Rodica Culcer este de părere că un astfel de apel vine prea târziu deşi, pe fond, este corect.

Raportul final va fi votat în Plenul Parlamentului European pe data de 30 noiembrie.