Raportul Naţiunilor Unite ”Investiţii în dezvoltare”

Mai întâi veştile bune: Reducerea sărăciei în lume la jumătate până în 2015 este încă posibilă. Faptul că peste un miliard de oameni trăiesc din mai puţin de un dolar pe zi, nu trebuie să rămână aşa. Aceasta este prima concluzie a raportului ”Investiţii în dezvoltare” al Naţiunilor Unite. Dar Jeffrey Sachs, şeful comisiei independente de experţi care a întocmit raportul, a adăugat însă la Bruxelles, şi vestea proastă: ”Aceste ţeluri nu vor fi însă atinse nicidecum, dacă vom continua la fel ca până acum. Nu avem încă ritmul potrivit pentru a atinge obiectivele mileniului în nenumăratele ţări din lume, şi întotdeauna au de suferit mereu cei mai săraci”, reaminteşte şeful comisiei ONU.

Mai ales regiunile situate la sud de Sahara au stringent nevoie de ajutor. Nu este suficientă promovarea comerţului, subliniază Jeffrey Sachs, care a conceput, împreună cu 256 de experţi, medici, ingineri şi economişti, un plan de acţiune care indică în mod concret linia politicii de dezvoltare precum şi etapele succesive ale acesteia până în anul 2015.

Cheia succesului sunt investiţiile precise cum ar fi cerarea de cantine şcolare aprovizionate cu alimente din producţia locală. Un alt avantaj, poate chiar mai important al acestor cantine, pe lângă crearea locurilor de muncă, ar fi asigurarea probabil a singurei mese calde pe zi a copiilor săraci. Alt exemplu de investiţii precise ar fi dotarea localnicilor cu plase de ţânţari. Astfel, milioane de copii africani nu şi-ar mai pierde viaţa din cauza malariei. "În Africa – putem spune – face ravagii un tsunami invizibil, provocând în fiecare lună la fel de multe victime ca şi catastrofa din bazinul Oceanului Indian, care a zguduit recent comunitatea internaţională”, reaminteşte Sachs.

Anul 2005 urmează să aducă politica de dezvoltare în prim plan. Ţările industrializate bogate au aşteptat timp de 40 de ani până la convenţia asupra cotizaţiei de 0,7% din produsul intern brut. Dar ajutorul oficial de dezvoltare este încă vitregit, chiar şi în unele ţări europene. În timp ce ţările scandinave îşi sporesc din proprie iniţiativă cotizaţia, Germania abia reuşeşte să ţină pasul.

Louis Michel, comisarul UE pentru dezvoltare, salută raportul chiar dacă – cu strângere de inimă: ”Acesta este unul dintre acele rapoarte menite să-ţi provoace mustrări de conştiinţă. Vedem cât de aproape sunt, de fapt, ţelurile noastre şi că încă nu am fost în stare să le atingem. Sigur că ne mustră conştiinţa”, mărturiseşte Loius Michel.

Comisarul vrea să determine ţările UE să acţioneze rapid şi să investească toate, până în 2006, 0,6% din BIP în ajutorul de dezvoltare. Această solicitare este respinsă de câteva ţări europene, dar Louis Michel îşi apără poziţia: ”Ne vom implica total în această dispută. Politica din ziua de azi nu mai are nici o scuză, iar eu, am, în sfârşit, din nou sentimentul că pot fi optimist. Comunitatea internaţională va reuşi de data aceasta”, subliniază încrezător Michel, ”şi nu în cele din urmă, cu ajutorul substanţial al UE. Europa sprijină acest proiect atât de important pentru viitorul lumii”.