Rasismul marxist redivivus în vest?

„Vin ruşii!, titra recent săptămânalul german de stânga Stern, deplângând „invazia esteuoreană a burtoşilor” din federaţie, care ar fi cucerit diverse plăji mult preferate de nemţi, precum de pildă cea din Mallorca. Prilej pentru ziarul berlinez Die Welt de a sublinia, sub semnătura lui Hannes Stein, că „se manifestă moda unui nou rasism de stânga în Germania”, rasism care are rădăcini adânci şi de mulţi nebănuite. Citând extrase Situaţia clasei muncitoare în Anglia, de Engles, precum şi corespondenţa dintre corifeii materialismului dialectioc şi istoric, Marx şi Engles, autorul dezvăluie ce a găsit în aceste texte. Potrivit lor, „irlandezii ar fi beţivani şi proletari abrutizaţi din născare”. Adversarul politic al părinţilor comunismului, în speţă liderul socialist Ferdinand Lassale, e calificat în textele marxiste drept „negrotei evreu”. Evreii polonezi sunt descrişi ca fiind „cea mai murdară dintre toate rasele umane”. Iar asta, în ciuda originii evreieşti a botezatului Karl Marx, în a cărui corespondenţă cu prietenul său Engels se consideră că ar exista „neamuri condamnate de istorie să dispară, de preferinţă prin intermediul unui mare război de exterminare european”. Reproducând ieşirile ultrareacţionare, antisemite şi rasiste ale clasicilor progresismului, autorul se întreabă ce s-ar fi întâmplat oare dacă redactorii revistei Stern i-ar fi atacat ”pe arabi, denunţându-i ca hoardă de fundamentalişti idiotizaţi – nu s-ar fi iscat oare un scandal de pomină? Cum e deci cu rasismul? Ne deranjează oare doar dacă ne identificăm cu victimele lui, sau mai degrabă dacă ne temem de ele?”

In context, ziarul berlinez reproduce şi un amplu interviu cu istoricul şi expertul antiterorist americano-britanic Walter Laqueur. Potrivit lui, „Europa îmbătrâneşte” galopant, pierzând demografic trenul faţă de americani. Concomitent, în urma imigrărilor, „elitele ei au pierdut frâiele permiţând apariţia unor societăţi paralele”. Europa dă semne „că va duce o politică de împăcuitorism” şi riscă să se confrunte „cu atentate teroriste pe lângă care cele de până acum n-au fost decât nişte mici înţepături”, opinează Laqueur. Ziarul parizian Le Monde semnalează eşecul modelelor multiculturale edificate de britanici şi olandezi întru integrarea imigranţilor lor, şi se întreabă de ce pierdem atâta timp, în loc ”să ne întrebăm ce identitate europeană dorim să construim împreună cu musulmanii noştri?” .

In răstimp comentatorii îi abordează pe larg şi pe musulmanii „lor”. In speţă pe cei palestinieni, care celebrează de zor evacuarea israelienilor din Gaza şi Samaria, precum şi pe cei, împărţiţi în şiiţi, suniţi şi kurzi, din Irak. Corriere della Sera din Milano elogiază expulzarea oamenilor din aşezările evreişti din Gaza şi nordul ţinutului de pe malul apusean al Iordanului, numind-o „o evacuare efectuată cu exemplară omenie”. In ziar citim: „Cele 21 de aşezări evereieşti din Gaza nu mai există. Evacuarea – una din cele mai riscante operaţiuni din întreaga istorie a Israelului se încheie cu un succes incontestabil. E un succes al premierului israelian Ariel Şaron, care a dorit această operaţiune, precum şi al armatei israeliane, care s-a achitat de datorie cu profesionalism şi o exemplară omenie. Armata statului evreu a demonstrat astfel că este oglinda voinţei democratice a majorităţii covârşitoare a israelienilor”, mai scrie cotidianul italian.

Frankfurter Allgemeine Zeitung crede că pacea ar dori-o nu doar cei mai mulţi israelieni ci şi majoritatea palestinienilor şi că Ţara Sfântă este, iată, „o Ţară a minunilor”, devreme ce, „după ani de conflict fără ieşire şi brutalităţi fără număr, Şaron a reuşit să evacueze într-un răstimp record toate aşezările din Gaza şi alte patru din Cisiordania”. Amintind totuşi de rezistenţa coloniştilor şi de celebrarea de către organizaţia teroristă palestiniană Hamas a victoriei obţinute asupra Israelului, ziarul din Frankfurt consideră că „miracolele sunt totuşi limitate” şi că nu vom asista la noi progrese pe calea aplanării litigiului. Ziarul austriac de stânga Der Standard din Viena, crede că retragerea din Gaza ar constitui o victorie atât pentru cei 70 la sută din israelieni constituind centrul politic al statului evreu, cât şi pentru liderul palestinian Mahmud Abbas. Acesta din urmă, scrie ziarul, ar fi reuşit „să menţină în Gaza armistiţiul pe durata evacuării, fiind în poziţia să le demonstreze compatrioţilor săi că renunţarea la terorism le oferă perspective mai bune. Invinsă a fost în schimb revoluţia portocalie a adversarilor religioşi ai retragerii”, constată der Standard, în timp Danas, din Belgrad se arată convins că premierul israelian Sharon a făcut o mutare de şah foarte abilă. Fiindcă, pe moment, „mingea e în terenul palestinienilor, din partea cărora atât Israelul cât şi Comunitatea Internaţională aşteaptă pe drept cuvânt combaterea fără milă a terorismului din propriile rânduri”. Sharon în schimb „a ameliorat vădit atmosfera unor eventuale negocieri de pace”.

„S-a pus capăt unui vis mesianic, s-a zăgăzuit naţionalismul religios israelian, statul evreu apropiindu-se astfel de idealul său sionist originar de a construi o ţară evreiască democratică”, e de părere Rheinpalaz din Ludwigshafen. Potrivit ziarului german, palestinienii se aleg în schimb cu destrămarea coşmarului lor cotidian dar şi cu misiunea de a dovedi lumii că-şi pot face un stat acceptabil.

Totodată mulţi adversari ai politicii externe americane îşi freacă mâinile ori varsă lacrimi eventual de crocodili anunţând un virtual eşec irakian al doctrinei Bush. Pe marginea prezumtivei incapacităţi a grupărilor etnic-religioase irakiene de a se înţelege asupra proiectului constituţional american, Tagesanzeiger din Geneva crede că tentativa americană a democratizării Irakului se poate lesne preface întro reţetă a demolării acestui stat. Tagesspiegel din Berlin extinde analiza, aplicând „eşecul neoconservatorilor americani” şi politicii Washingtonului faţă de Corea de Nord şi Iran. Mai nou, „partenerii SUA nu mai au sarcina de a insista pe lângă Casa Albă să fixeze termenul retragerii trupelor americane, ci să le împiedice să plece prea devreme”, scrie ziarul berlinez. Semnalând crescânda rezistenţă a cetăţenilor americani la cursul promovat de Bush Aftenposten invocă mult repetate parelală cu războiul din Vietnam. Iar Financial Times Deutschland propune chiar contracarea eşecului complet al politicii irakiene a SUA, printr-o „impopulară dar eficientă consolidare a contingentelor şi operaţiunilor antiteroriste americane”.