1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Razboiul terorii si razboiul impotriva terorii

9 august 2004

Recentul val de arestari ale unor lideri Al Qaeda lasa loc iluziei ca reteaua terorista ar fi grav avariata. Structura ei permite insa intensificarea recrutarii de comabatanti si ofensiva propagandistica in Internet

https://p.dw.com/p/B1dl

O serie de arestări în rândul unor membri de frunte ai reţelei teroriste Al Qaeda, operate în Pakistan, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, precum şi în Marea Britanie, ar putea lăsa loc speranţei că organizaţia a fost puternic anemiată. Împotrivă pledează însă intensitatea neschimbată a recrutării de combatanţi, ca şi a campaniei ei propagandistice în Internet. Experţi americani sunt de părere că Al Qaeda nu este numai o organizaţie, ci mai degrabă o mişcare: oricine, inclusiv liderul ei, Osama bin Laden, poate fi înlocuit la nevoie. Nici o speranţă deci, în războiul împotriva terorismului?

La prima vedere autorităţile au dat lovitura: în Arabia Saudită, în Emiratele Arabe Unite, în Anglia, în SUA sau Pakistan, au fost arestaţi sau împuşcaţi lideri Al Qaeda. Reţeaua lui Osama bin Laden pare grav avariată. Totodată grupările ei proferează noi şi noi ameninţări: la adresa Italiei, întregii Europe, a SUA, Yemenului, Pakistanului sau Iordaniei. Şi recrutează mereu noi combatanţi.

Cel mai recent exemplu este un CD-Rom profesionist de 45 de minute difuzat în Intrenet, unde au putut fi văzute atacuri împotriva unor instalaţii americane din Irak sau sechestrarea unor cetăţeni occidentali. Şi efectele lor nu se vor lăsa mult aşteptate: mai puţin din cauza profesionalismului autopublicităţii din Internet, cât a faptului că sute dacă nu mii de musulmani aşteaptă să participe la războiul sfânt împotriva americanilor, a Occidentului şi necredicioşilor.

Declanşând războiul împotriva Irakului, soldat cu răsturnarea lui Saddam Hussein de la putere, George W. Bush i-a făcut un mare serviciu lui Osama bin Laden. S-a adeverit în ochii a mii, dacă nu sute de mii de musulmani, ceea ce a prezis liderul Al Qaeda. Americanii vor să ocupe locurile sfinte ale Islamului. Trupele lor sunt staţionate în Arabia Saudită şi luptă în faţa moscheilor din Irak. Aliaţii lor, israelienii, controlează Ierusalimul. Americanii vor numai petrolul nostru, afirmă Osama bin Laden. Saudiţii şi irakienii sunt într-adevăr în fruntea clasamentului mondial al rezervelor de petrol.

Bush i-a consolidat poziţia lui bin Laden. Liderul terorist îşi regrupează trupele în zona de frontieră afgano-pakistaneză. Experţii estimează că efectivele Al Qaeda se ridică la circa 18.000 de combatanţi, din care 1000 numai în Irak. Finaţele organizaţiei sunt în perfectă ordine. Managementul mediu este bine pus la punct. Şi chiar dacă unul sau altul din aceste poziţii este arestat, sunt destui gata să-i ia locul.

Dar cei ce cad din când în când în plasa organelor de securitate sunt într-adevăr persoane importante? Uneori îndoielile la acest capitol sunt justificate. În Irak ar fi un iordanian şchiop, Abu Mussab el Zarkawi, cel ce organizează mai toate atentatele şi răpirile. O ipoteză puţin credibilă. Ca şi supoziţia că odată cu anihilarea lui el Zarkawi, terorismul ar dispărea din Irak.

Chiar dacă Osama bin Laden însuşi sau adjunctul său ar fi capturaţi sau ucişi, Al Qaeda ar continua să existe. Reţeaua teroristă a anilor '80 şi '90 a devenit de mult o mişcare mondială, care nu mai depinde numai de bin Laden sau de vreun alt lider. Atâta timp cât Occidentul, îndeosebi americanii, vor continua să acţioneze ca până acum, atâta timp cât ei vor sprijini regimuri corupte, mişcarea teroristă nu va duce lipsă de membri.

În ţări ca Pakistanul, Arabia Saudită, Irak sau Palestina, anti-americanismul este atât de virulent, încât nu lipsesc noi combatanţi gata să intre în războiul sfânt. Aceasta este baza mişcării Al Qaeda, al cărei nume asta şi însemană. Războiul terorii şi războiul împotriva terorii continuă. Numele căpeteniilor de oşti din aceste războaie pot fi oricând schimbate; ele nu au nici o importanţă.