Reîntoarcerea acasă - profitabilă de ambele părţi

Când compania finlandeză Nokia a anunţat că-şi va transfera producţia din Bochum la Jucu, Germania a fost cuprinsă de un val de indignare. Oare de ce, se întreabă publicaţia economică “WirtschaftsWoche” dar şi ziarul saşilor ardeleni din Germania, “Siebenbürgische Zeitung”, deoarece există o serie de întreprinderi germane care au procedat la fel şi nimeni n-a protestat. În Transilvania şi în Banat s-au născut în ultimii ani un fel de exclave germane. În ultimul număr al publicaţiei “Siebenbürgische Zeitung” a apărut un reportaj pe această temă.

Odiseea germanilor în căutarea forţei de muncă

„Managerii industriei germane au pornit în pelerinaj către România, la fel cum în anii 1960 migrau în Italia sau în Grecia în căutarea forţei de muncă”, se constată într-un recent articol al publicaţiei economice Wirtschaftswoche, cu referire la cele aproape 50 de întreprinderi germane care şi-au deschis în ultimii ani filiale în Transilvania, companii dintre care majoritatea provin din sudul Germaniei şi activează cu precădere în sectorul subansamblelor pentru automobile. Multe dintre contactele către industria furnizorilor de echipamente s-au născut prin intermediul saşilor care au emigrat în copilărie din România în zona oraşului Stuttgart.

Pionierat în economie : "Automobile Bavaria"

Un exemplu model în această privinţă este Michael Schmidt, a cărui carieră de succes a început în 1994 prin fondarea companiei Automobile Bavaria la Bucureşti, singurul importator general al mărcii BMW din România. Între timp, cele două firme pe care le reprezintă, BMW şi MAN au obţinut succese remarcabile : MAN, de pildă, cu 200 de angajaţi a obţinut o cifră de afaceri anul trecut de 115 milioane de Euro, iar BMW, cu 500 de angajaţi, 215 milioane de Euro.

Seriozitate germană şi flexibilitate română

Cheia succesului lui Michael Schmidt se datorează în mare parte şi angajaţilor săi care sunt, în mare majoritate, originari din Transilvania sau din Banat. De ce ? Deoarece Michael Schmidt ştie cât de important este faptul de a fi crescut între două culturi. Astfel, trăsăturile considerate tipic germane precum conştiinciozitatea, simţul de responsabilitate, seriozitatea şi competenţa profesională se îmbină armonios cu mentalitatea română, aspect care le asigură respectul tuturor, atât al românilor majoritari cât şi al investitorilor germani.

Revenirea saşilor plecaţi

Din păcate, resursele umane ale saşilor sunt deja epuizate în România. De aceea, Michael Schmidt s-a văzut nevoit să racoleze noi angajaţi direct din rândul saşilor emigraţi în Germania. Unul dintre aceştia este Hans Scherer, un vechi prieten din adolescenţa petrecută în România. Decizia de a se întoarce în România n-a fost uşoară, mărturiseşte Scherer, deoarece erau o serie de bariere în calea revenirii acasă. Cea mai importantă – amintirea încă vie a spaimei cu care familia sa a fugit de ororile regimului ceauşist. Apoi, continuă Hans Scherer, situaţia sa la München era foarte bună şi se temea să renunţe la un post care-i oferea deopotrivă un salariu foarte bun şi perspective de a face carieră.

Michael Schmidt a trebuit să insiste cu tenacitate până ce l-a convins pe vechiul său amic să se alăture, în 2001, echipei sale la Bucureşti.

Şansa de a mişca ceva

Între timp, după doar câţiva ani de activitate, Hans Scherer este deja foarte recunoscător pentru şansa aceasta care i s-a ivit. „Mi s-a împlinit un vis”, declară el, „deoarece în Germania nu aş fi avut niciodată posibilităţile pe care le am aici. Acolo aş fi fost unul din cei mulţi în timp ce aici mă număr printre cei puţini care mişcă ceva cu adevărat".