1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Reactivarea CNSAS sub semnul indulgenţei morale

Horaţiu Pepine11 octombrie 2004

Preşedintele Colegiului CNSAS a făcut un apel la membrii susţinuţi de PSD, Florian Chiriţescu şi Aurel Pricu, să revină la şedinţele Colegiului în scopul reactivării instituţiei. După demisiile lui Andrei Pleşu şi Mircea Dinescu Colegiul CNSAS nu îşi mai poate ţine şedinţele din lipsă de cvorum. Gheorghe Onişoru a argmentat că prin completarea componenţei Colegiului se vor putea verifica în condiţii optime candidaţii la alegerile parlamentare.

https://p.dw.com/p/B36s

CNSAS are misiunea de a verifica listele de candidaţi din perspectiva colaborării cu Fosta Securitate. Această verificare a fost realizată pentru prima dată în România acum patru ani la alegerile din anul 2000 şi a dat rezultate dezamăgitoare. Singurii candidaţi care fuseseră descoperiţi suspecţi din perspectiva relaţiei cu Securitatea au fost cîţiva proeminenţi militanţi ai grupărilor anticomuniste. Ulterior mai mulţi membri marcanţi ai CNSAS au declarat că regretă că au făcut această verificare care nu este corectă şi relevantă cîtă vreme cei care administrează arhivele Securităţii adică SRI, SIE şi Ministerul Apărării Naţionale refuză să pună la dispoziţia Colegiului toate informaţiile cerute. Din experienţa a patru ani de activitate accidentată a reieşit că serviciile secrete s-au comportat discreţionar şi că au scos din arhive numai acele documente care nu dăunează anumitor interese politice sau care pot fi utilizate împotriva Opoziţiei. Aşa se face că pînă în prezent nu au putut fi deconspirati ofiţerii de securitate care au făcut poliţie politică, ci numai cîţiva informatori care s-au regăsit pe listele partidelor cu tentă anticomunistă. Cu toate acestea SRI a comunicat recent că a predat deja către CNSAS 8070 de dosare, cuprinzînd 16378 de volume şi că este pregătit să pună la dispoziţia CNSAS "într-un ritm accelerat" toate dosarele create de Securitate ca poliţie politică, cu excepţia celor care privesc siguranţa naţională a României. Această ultimă condiţionare reprezintă de fapt alibiul pentru restrîngerea nemotivată a accesului la arhive.

Totuşi în ultima vreme presiunile constante pe care Colegiul CNSAS le-a făcut asupra deţinătorilor de arhive au dus la cîteva rezultate parţiale. Astfel Colegiul a intrat în posesia unei documentaţii cît se poate de grăitoare privitoare la colaborarea voluntară a lui C.V. Tudor cu Securitatea. Dar de astă dată Majoritatea membrilor Colegiului l-a exonerat pe liderul PRM, considerînd că, strict formal, el nu ar intra în categoria informatorilor. Andrei Pleşu şi Mircea Dinescu au demisionat, argumentînd că de aici înainte Colegiul CNSAS s-a compromis iremediabil.

Duminică Gheorghe Onişoru principalul responsabil cu exonerarea lui C.V. Tudor a făcut un apel public chemîndu-i înapoi pe membrii Colegiului care boicotaseră pînă acum activitatea instituţiei. Dacă cei doi Florian Chiriţescu şi Aurel Pricu se vor întoarce la şedinţe, atunci Colegiul va putea activa cu o nouă majoritate care s-a pronunţat deja împotriva deconspirării poliţiei politice. Aşadar noua majoritate a Colegiului ar putea intreprinde o verificare a candidaţilor la viitoarele alegeri parlamentare într-o atmosferă de indulgenţă morală maximă.